Cum să conectezi la rețeaua mobilă din România Apple Watch-ul (Ultra) cumpărat din SUA

Context

Mi-am cumpărat de curând un Apple Watch Ultra, pentru că în New Hampshire sunt 0 taxe pe bunuri (adică am plătit 3800 lei și nu 4800 lei, cât este în România) și omul din Apple Store mi-a confirmat că va merge în Europa. Spoiler: Nu.

După -10 ore pierdute pe chat și la telefon cu Apple unde nu am rezolvat nimic, un băiat deștept a găsit soluția și a postat-o pe reddit, aplicându-se și la Ultra și la alte modele. Rezolvarea și acest tutorial sunt meritul lui 100%.

Între procesul presupune Jailbreak = instalarea de aplicații și comenzi în afara ecosistemului Apple. N-am mai făcut asta de când mi-am cumpărat acum 15 ani iPhone 2G. Apropo, este legal să faci jailbreak, atâta timp cât nu instalezi aplicații crăckuite ceea ce nu recomand și nu este cazul aici. Când termini, ștergi tot și dispare oricum. Telefonul tău original, la fel ca Apple Watch, poate fi actualizat fără probleme. Dacă-ți schimbi numărul/rețeaua, probabil va trebui reluat tot procesul.

Soluția pe scurt

Durată; 60-150 minute (15% lucru, 85% așteptare).

Complexitate; Ridicată.

Trebuie modificat un fișier în telefon, mai exact 2 litere care nu lasă telefonul să activeze ceasul, iar pentru asta trebuie Jailbreak. Odată instalată rețeaua pe ceas, ea rămâne instalată.

Ai nevoie de un iPhone care să poată să fie jailbreakuit. Poate să nu fie telefonul tău principal. Și mai trebuie să fie activat serviciul de one-number de la Orange/Vodafone/etc, lucru care probabil te va costa 2-3 euro/lună.

În funcție de versiunea sistemului de operare al Apple Watch pe care vrei să-l conectezi, trebuie să găsești o versiune compatibilă de iPhone = Natively Supported by iOS folosind acest tabel. Apoi verifici ce iPhone cu versiunea respectivă de iOS este jailbreakuibil, în cazul meu a trebuit să găsesc un iPhone X și apoi să merg că convertesc e-sim avut în sim fizic.

  1. Eu având Apple Watch Ultra, aveam watchOS 9.X
  2. Asta înseamnă că-mi trebuia un iPhone jailbreakuibil pe 16.X
  3. Singurele iPhone-uri jailbreakuibile pe versiunea asta sunt iPhone 8 și iPhone 10
  4. Am împrumutat un iPhone 10 cu ecranul spart de la o amică (Thanks, Andreea!)

I. Jailbreak-uiești iPhone-ul secundar

Urmărește tutorialul de aici. N-am avut probleme pe Mac.

  1. Conectezi iPhone la calculator prin USB
  2. Bagi iPhone în DFU Mode urmărind pașii de aici.

II. Conectezi Apple Watch la iPhone-ul secundar

  1. Deconectezi Apple Watch de la iPhone-ul tău (Erase All)
  2. Conectezi Apple Watch la iPhone-ul jailbreakuit (iPhone 10 în cazul meu).

III. Modifici fișierul magic

Pentru a modifica cele 2 litere care crează toate aceste probleme mai ai câțiva pași.

  1. Intră în Sileo – AppStore-ul neoficial și instalează (Get+Queue+Confirm) CCPatch 13 și Filza File Manager 64, bifează Upgrade All in Sileo.
  2. Filza: Caută fișierul*, schimbă din UE în NA și dă SAVE!
  3. Reinstalezi CPPatch13 din Sileo
  4. Instalezi sim-ul pe Apple Watch
  5. Verifici dacă merge Conexiunea Celulară/Mobilă

* mergi la /var/mobile/Library/Carrier Bundles/Library/Preferences/com.apple.carrier_1.plist -> RemoteCardProvisioningSettings -> SupportedSKUs, schimbă SKU_EU în SKU_NA și SAVE.

IV. Reconectezi Apple Watch la telefonul tău

  1. Deconectezi ceasul de telefon din aplicația ceasului, nu din telefon! și click pe Erase & Save Mobile Plan
  2. Scoți sim-ul din telefonul alternativ și-l bagi în al tău
  3. Reconectezi Apple Watch la telefonul dău folosind opțiunea Restore Backup
  4. Te bucuri de viață!

Concluzie

Probabil nu aș fi cumpărat ceasul dacă știam că nu merge prea ușor, chiar dacă aflam de acest tutorial. Dacă și tu l-ai cumpărat și nu-l mai poți retuna (14 zile), atunci acest workaround este probabil singura variantă pe care o ai ca să poți folosi ceasul la maxim, cu conexiunea celulară/mobilă și toate avantajele aferente.

Niște tehnicalități extra

De unde apare problema: Există 2 diferențe importante între produsele lansate în diverse regiuni, una hardware (nu se poate modifica, dar este ok) și una software (marea problemă, dar pentru care există pașii de mai sus). Ceasurile/Telefoanele/Laptopurile/iPad-uri au mici modificări în funcție de regiunea unde sunt vândute – aceste diferențe variaza de la șuruburi folosite la benzile radio de telefonie. De asemenea, aveți grijă și cu garanția, cel puțin la Apple trebuie dus produsul în continentul de unde este luat.

În cazul Apple Watch, lista de benzi radio este disponibilă aici. Pentru ceasul meu, versiunea A2622 sunt niște benzi de frecventă, în timp ce pentru versiunea europeană A2684 sunt altele. Vestea bună este că Orange & Vodafone cel puțin se suprapun pe 4G și 3G cu cele din US suficient cât să n-ai probleme în orașe. Așa că mai rămâne doar limitarea software din telefon. Practic trebuie modificat în telefon un text dintr-un fișier din SKU_EU în SKU_NA, din Europe în North America pentru a instala abonamentul pe ceas. Din cauza a 2 litere într-un fișier text nu merge ceasul din US în Europa. Rezolvarea ar putea veni de la operator, dar nu e chiar simplă și modificabilă la relații clienți în România.

Scoate-ți telefonul vechi din sertar și Orange are grijă de el

Finalul de an ne aduce, dincolo de Crăciun, momentul acela când te uiți la ce ai făcut tot anul și-ți propui alte lucruri pentru anul ce urmează. Cei mai mulți încep acest proces prin a face ordine, în casă, în calculator, în telefon, și a arunca lucrurile de care nu mai au nevoie sau nu îi mai bucură. Spoiler, acest articol este despre toate gadgeturile, cablurile, câștile și obiectele digitale care ne umplu mai mult sertarele decât sufletele.

90% dintre componentele unui telefon pot fi reciclate

Fiecare produs pe care-l achiziționăm are o amprentă de apă, de energie, de carbon și generează pe întreg procesul poluare de diverse tipuri, de la sol si aer, până la poluarea apei, olfactivă sau sonoră. Mai mult decât atât, un telefon nou necesită, în medie, cam 70 de materiale, cumulând vreo 44kg, asta pentru câteva 1-2 sute de grame de telefon. Având în vedere că până la 90% dintre componentele sale pot fi oricum reciclate, e păcat să ajungă pe câmp sau să rămână în sertar, asta dacă telefonul nu poate fi recondiționat și reintrodus în circulație.

România este o țară de colecționari

Aproape jumătate (49,9%) dintre românii cu vârsta peste 18 ani conectați la Internet sunt mai degrabă înclinați să depoziteze în casă telefoanele mobile pe care nu le mai folosesc, uitate prin vreun sertar sau dulap, conform unui studiu Orange din 2020. Cel mai des argument auzit de mine este că peste 10 ani o să coste o grămadă de bani x telefon banal, într-o stare deplorabilă. Sigur că da… 

Bine, nu că restul planetei ar super recicla

Nici la nivel global lucrurile nu sunt mai roz, în fiecare an, mai mult de 1,5 miliarde de telefoane mobile sunt fabricate în întreaga lume, însă doar 1-2% sunt reciclate. Nu stau ele în setare, dar tot nu e bine. Având un comportament responsabil, contribuim la schimbările climatice, poluare și folosirea mai eficientă a resurselor. 

Ce poți face tu

Faci ordine, strângi telefoanele și tabletele vechi pentru o evaluare oricând, în oricare magazin Orange din țară. Dacă sunt funcționale, poți primi prin programul Buy-Back un voucher de reducere, pe care îl poți folosi la cumpărarea unui telefon nou (sau a unui un telefon deja recondiționat, dacă există în stocul magazinului). Orange va prelua telefoanele vechi și le va recondiționa sau recicla. Dacă acestea nu sunt funcționale, le poți lăsa la reciclat. Tot la reciclat poți lăsa tablete, încărcătoare și căști. Oricum ar fi, faci o faptă bună și pentru tine, și pentru planetă. #PentruMâine 

Cum ajută Orange

Din 2013, Orange are o secțiune online dedicată comercializării telefoanelor recondiționate (refurbished). Acestea trec printr-un control riguros al calității înainte să fie repuse în vânzare și au garanție 12 luni. 

Până în luna noiembrie a acestui an, prin programul Buy-Back, Orange România a colectat peste 264.000 de telefoane, adică echivalentul unei cantități de peste 14 tone (echivalentul în ‘greutate’ a 100.000 portocale). Din cantitatea totală, aproximativ 85% dintre produse sunt trimise la reciclare, restul sunt recondiționate și repuse in circulatie.

Pentru mai multe detalii, intră pe responsabilitate-sociala.orange.ro.

Articol Susținut de Orange.

Cine face primele mutări în lupta cu schimbările climatice

(C) Emma Simpson / Unsplash

Acum 11 ani, plecam de la liceu din Târgu Jiu și ajungeam la facultate în București să studiez construcții civile și să devin inginer structurist. Chiar înainte să încep facultatea, am intrat în proiectul PRISPA – prima echipă din România care a participat în competiția de case sustenabile Solar Decathlon, iar asta mi-a schimbat viața. Așa am ajuns să fiu implicat și interesat de sustenabilitate și schimbări climatice. 

Sunt trei factori care contribuie la problema climatică, din punctul meu de vedere:

  1. conștientizarea
  2. educația
  3. tehnologia

Primii doi factori sunt cei cei mai provocatori. De exemplu, cel mai simplu și banal lucru pe care cineva îl poate face este să cumpere mai puțin, să nu mănânce sau să reducă masiv carnea de vită și să renunțe la produse de unică folosință. Dincolo de poluare, fiecare produs are o amprentă de apă, de energie, de CO2, de când ajunge la noi și până în t0, extracția materialelor primare.

Chiar și când aflăm, tot nu vrem să ne schimbăm comportamentul și pentru că nu vrem să facem vreun compromis, transferăm întreaga responsabilitate de rezolvare a problemeli către tehnologie și inovație.

Schimbările climatice sunt doar o componentă a conceptului mai larg de sustenabilitate

Înainte de orice, să facem diferența între Sustenabilitate și Schimbări Climatice. Sustenabilitatea este un concept mult mai larg, care cel mai simplu este explicat prin cei 3P – Planetă (Mediu). Populație (Social). Profit (Economie). Mai exista 4P, 5P și o grămadă de variante.

Următoarea categorisire relevantă, din punctul meu de vedere, este framework-ul folosit de Organizația Națiunilor Unite, și anume cele 17 Obiective de Dezvoltare Durabilă (Sustainable Development Goals). Practic, sustenabilitate înseamnă să fie bine din toate punctele de vedere, iar schimbările climatice sunt doar o componentă (foarte importantă), dar țin doar de schimbarea climei și de factorii care determină acest lucru.

O planetă cu ‘de toate’ în era transformării de către om

Pământul are 4,54 miliarde de ani, este una dintre cele 8/9/10 Planete din sistemul nostru solar, a 3-a cea mai apropiată de soare, cu durata unui an de 365,25 zile, cu o accelerație gravitațională de 9,81m/s2. Îl găsiți pe maps la adresa Pământ, Sistemul Solar, Norul lui Oort, Local Fluff, Local Bubble, Brațul Orion, Calea Lactee, Grupul Local, Superclusterul Virgo, Superclusterul Laniakea (un spațiu cu doar 100.000 galaxii), Univers. Cam asta este adresa de comunicat către un viitor taxi cosmic sau livrator.

Până astăzi, suntem singura planetă cu viață inteligentă pe care o știm și pe care existăm toți cei 7,8 miliarde oameni (bine, fără 5, care sunt pe Stația Spațială Internațională) și 8,7 milioane de specii de plante și animale care au trăit în echilibru în ultimii 650.000 ani. În doar 150 de ani, începând cu a 4-a revoluție industrială, a început dezechilibrarea accelerată a climei, din cauza creșterii cu 2450% a emisiilor cu gaze de efect de seră emise de oameni. 

În toată această istorie au fost perioade mult mai calde și mult mai reci, așa cum au mai fost și pandemii și dezastre naturale. Însă dezvoltarea de astăzi a fost posibilă doar datorită unor îndelungi perioade de calm care în mod natural ar mai trebui să dureze foarte mult timp.

Relația de love & hate cu gazele cu efect de seră

Toată viața de pe Pământ este asemenea unui cozonac. Are nevoie fix de temperatura și condițiile potrivite, să nu fie nici foarte frig, nici foarte cald, iar diferențele de temperatură să nu fie bruște. În absența atmosferei și a gazelor cu efect de seră, temperatura pe Pământ ar fi -18ºC, iar viața așa cum o știm imposibilă. Temperatura medie actuală este de 15ºC, iar acest lucru este posibil datorită distanței optime Pământ-Soare, fix cât apa să fie lichidă, nici să nu se evapore, nici să fie în stare solidă, zona aceasta se numește Goldilocks, iar numele este inspirat din povestea Goldilocks și cei 3 ursuleți.

Cele mai importante gaze cu efect de seră sunt vapori de apă, CO2 și Metanul. Pentru simplificare, pentru toate gazele se folosește ca unitate de măsură CO2 echivalent, CO2e sau CO2eq. 

Încălzirea Globală determină Schimbările Climatice

2011-2020 este cea mai caldă decadă din 1850 și până astăzi, iar top cei mai calzi șase ani sunt ultimii. Dacă vom continua ca până acum, ne așteptăm ca temperaturile globale să continue să crească cu aproximativ 4ºC până în 2100, depășind astfel targetul de 1-5°C – 2°C. Peste acest prag, este pe departe mult mai probabil să aibă loc schimbări ireversibile şi posibil catastrofice. Dincolo de faptul că vor dispărea țări din cauza creșterii nivelului mărilor și oceanelor, agricultura va fi puternic afectată și vom avea perioade din ce în ce mai lungi în care nu vom putea ieși din casă. Se întâmplă deja și în România, sunt din ce în ce mai multe zile vara în care ‘nu mai poți respira’ afară, fie din cauza poluării, fie din cauza temperaturii sau umidității. Numărul zilelor cu temperaturi extreme va crește rapid, lucru ce ne crește timpul petrecut în interior.

Acasă, atunci când ne este cald, dăm două click-uri și trei telefoane și ne instalăm aparate de aer condiționat, care fac rece în casă/birou, crescând astfel confortul. Unitățile exterioare, ce transferă căldura afară, încălzesc și mai mult orașul, făcând și mai mulți oameni să-și instaleze aparate de AC și să încălzească și mai mult orașul. Este un cerc vicios. Odată ghețarii topiți, dincolo de multe alte consecințe negative, nu doar că nu mai reflectă soarele, ci absorb căldura, având un efect amplificator negativ foarte mare. Și cum îngheți ghețarii din nou odată topiți? Geo-inginerie este ultimul backup plan pe care-l avem, dar este ceva foarte periculos, care poate să genereze foarte multe complicații. Clima este unul dintre cele mai complexe lucruri care există și pe care suntem încă departe de a înțelege. Încă ne bate vremea de după masă sau mâine.

Pandemie climatică?

Schimbările climatice sunt cel mai mare risc la adresa umanității conform World Economic Forum și cel mai mare risc la adresa sănătății în secolul 21 conform World Health Organisation. Schimbările climatice ne vor afecta viața într-un mod greu de imaginat acum câțiva ani și mai ușor de înțeles acum, după experiența pandemiei, afectând toate sistemele, de la cele vitale ce țin de hrană, hidratare, adăpost și sănătate, până la cele ce țin de confort, transport, concedii și alte activități de relaxare. Vom trece de la viața în natură la viața în mall-uri, dacă nu acționăm rapid pentru a reduce drastic emisiile și a crește capacitatea de stocare. Din (ne)fericire, am început deja acest proces.

Drumul către emisii nete zero de CO2

keelingcurve.ucsd.edu

51 miliarde tone de gaze cu efect de seră au fost adăugate în atmosferă în 2019, ajungând astăzi la o concentrație de 420ppm părți pe milion. Pentru a atinge obiectivul de 1,5ºC maximul este de 430ppm (deja imposibil), iar pentru cel de 2ºC este de 450ppm. Cel mai simplu de reținut este că dacă în 2050 vom fi neutri din punct de vedere al amprentei de CO2, o să fie bine. Uniunea Europeană și-a propus acest target, să fie primul continent neutru dpdv CO2 din lume. 

Cum ajungi la emisii net zero? Există foarte mult modalități de analiză și segmentare a surselor/industriilor de CO2. Cea mai simplă este următoarea:

  • Crearea de produse fizice, inclusiv ciment, oțel și plastic 31% 
  • Electricitate: 27%
  • Creștere animale, plante 19%
  • Transportat; avioane, TIR-uri, containere maritime, etc 16%
  • Reglarea Temperaturii: încălzire, răcire, refrigerare 7%

Emisii nete zero de CO2 înseamnă că trebuie să reducem foarte mult amprenta de CO2, cât și să creștem capacitatea de absorbție. Ambele abordări trebuie urmărite, pe toate industriile. Nu există o singură schimbare magică care să ne rezolve problemele. Nu există super-mutări, oricât Netflix și Marvel am fi băgat.

Cine face prima mutare?

Anul trecut, am aflat la un curs la Harvard, despre legătura dintre lipsa de acțiune cu privire la schimbările climatice și conceptul de Free Rider problem. În cazul reducerii emisiilor, pentru că beneficiile apar și în afara granițelor, în timp ce costul este internalizat, o țară are mai mult de beneficiat intern dacă ‘’călătorește gratuit’’ pe reducerea emisiilor altor țări. La fel și pentru companii. Și apare problema de cine se sacrifică primul pe termen scurt pentru un bine colectiv și individual pe termen lung? Iar politic este și mai complicat de găsit un compromis benefic. 

Corectitudinea și siguranța costă mereu. Așa cum să mergi sub viteza legală te costă timp, dar este indicat să o faci pentru siguranța ta și a celorlalți, purtatul măștii te costă confortul, dar contribuie la siguranța ta și a altora, așa și schimbările climatice implică niște schimbări de comportamente. La fel ca și cu limita de viteză sau purtarea măștii, doar legislativ poți atinge rezultatele necesare, însă pentru a ajunge la partea legislativă, este nevoie de cerere/presiune din partea oamenilor și a companiilor.

Pentru a avea o șansă să limităm încălzirea globală înainte de a ajunge într-un punct critic de unde nu ne vom mai putea întoarce la o lume ca astăzi, avem nevoie de ambiție și leadership. COP21 de la Paris a fost un mare succes, însă ritmul schimbării ulterioare a fost dezamăgitor.

În ultimii 2 ani însă a început să se schimbe ca urmare a mișcării pe care Greta Thunberg a generat-o la nivel global. Astfel, schimbările climatice au devenit un subiect discutat, deci destul de important, iar companiile au început să aibă targeturi din ce în ce mai ambițioase. Din păcate încă foarte puține, dar suficiente cât să înceapă schimbarea.

Glovo are obiectivul de a ajunge la net zero carbon până în 2021

În decembrie 2019, Glovo și-a anunțat angajamentul de a avea o amprentă neutră de carbon până la finalul anului 2021, pe plan global. Ca prim pas spre neutralitatea emisiilor de carbon, Glovo compensează în proporție de 100% emisiile de CO2 provenite din vehiculele motorizate ale curierilor parteneri. Acest lucru este posibil prin intermediul Pachama, o companie de tehnologie care este specializată în monitorizarea proiectelor de reîmpădurire.

Până în prezent, la nivel global, Glovo a compensat deja toate emisiile de carbon din primul trimestru al anului 2020. Asta înseamnă 6.363 tone de CO2, aproximativ aceeași cantitate emisă de 20 de avioane care transportă 300 de persoane într-o călătorie dus-întors între Paris și New York. Din seria de inițiative de reducere a amprentei de CO2 (optimizare distanță prin grupare comenzi, ambalaje sustenabile și încurajarea evitării tacâmurilor de unică folosință), cel mai mult îmi place ce fac în Barcelona cu Social Fooding, salvând peste o tonă de mâncare, adică aprox 2,5 tone de CO2. De-abia aștept să văd asta și în România.

Primăvara aceasta, Glovo a demarat un parteneriat cu Asociația Parcul Natural Văcărești și face pași semnificativi pentru a avea o amprentă de carbon neutră pe plan local, prin plantarea a peste 3.500 de arbori în Parcul Natural Văcărești, în două tranșe care se vor desfășura în primăvara și în toamna acestui an, cu ajutorul voluntarilor și al comunității locale. Prin această acțiune de plantare de arbori în zone degradate, cu peisaj antropizat, situate pe conturul exterior al parcului, Glovo își propune să contrabalanseze – deocamdată parțial – emisiile de carbon rezultate de folosirea de către curierii parteneri a vehiculelor precum mașini, motociclete sau scutere, pe suprafața capitalei. 

Schimbarea ține de comportamentul fiecăruia dintre noi

Cu o companie nu se face primăvară, nici cu două sau trei. Sunt sute de lucruri pe care le putem face pentru a ne reduce amprenta, atât noi ca indivizi, cât și noi ca cetățeni, punând presiune pe companii și guvernanți, pentru a reduce și compensa emisiile de CO2 pe care le avem, iar soluțiile sunt pe google la un click distanță. 

O altă soluție pe care mi-ar plăcea să o văd implementată este ca orice comandă pe care o faci să-ți spună ce amprentă totală de CO2 are și tu să poți decide în funcție de asta. Logistic nu este simplu, dar nici nu este rocket science. Și poate să-ți și contabilizeze amprenta totală. Atunci când vrei a 3-a zi la rând burger, aplicația să-ți recomande niște alternative cu o amprentă mai mică, care sunt și mai sănătoase pentru tine și posibilitatea de a compensa amprenta. 

Articol susținut de Glovo.


Abonează-te la newsletter aici, dacă vrei sa afli informații lunare despre sustenabilitate.

Nici tu nu vrei să fii discriminat

Fiecare dintre noi este discriminat într-o măsură mai mică sau mai mare, mai rar sau mai des și ce avem cu toții în comun este că ne displace acest lucru. Dacă peste discriminările mici și rare de la muncă și de la școală treci mai ușor, peste discriminări mari, care durează toată viața, treci mai greu, mai ales dacă ești singur. 

Eu nu discriminez, dar…

Problema multora dintre discriminări este că nu au mereu o conotație negativă, și de aici și ambiguitatea situației de multe ori: Dacă zici femeie, nu e un lucru negativ, dar poate deveni. Dacă zici copile la fel. Dacă zici rom, la fel, și așa mai departe. Pentru o categorie, un cuvânt poate fi un descriptor și atât, pentru altă categorie este un cuvânt care transmite foarte multe stereotipuri, care jignește. Cuvintele nu sunt o armă, dar pot deveni.

Orice generalizare este greșită și cred că ar trebui să nu mai atribuim caracteristicile unei minorități asupra unei majorități, din niciun punct de vedere, nici negativ, nici pozitiv. De exemplu, de multe ori atribuim tuturor romilor caracteristicile negative ale unei minorității a grupului de romi, în timp ce nouă ne atribuim mai degrabă calități pozitive valabile minoritar. Ne mândrim ca români cu rezultatele olimpicilor la matematică sau cu performanțele Simonei Halep, deși nu înseamnă că noi suntem talentați la matematică sau tenis și nici nu am contribuit la aceste rezultate.

Și mai este un aspect al discriminării, el nu trebuie neapărat să existe sub formă de puncte minus, dar poate să existe sub formă de puncte în plus pentru cei care sunt privilegiați. Practic, nu depunctezi pe nimeni pe baza sexului, rasei, orientării sexuale sau religioase, dar atunci când trebui să decizi ceva, acorzi mai multe șanse/puncte altora. Tot discriminare este și asta.

Discriminarea romilor

Astăzi este ziua internațională a romilor. În anul 1971, între 6 – 8 aprilie, la Londra, a avut loc primul Congres al Uniunii Internaționale a Romilor. Atunci au fost adoptate cele 3 mari simboluri ale națiunii transfrontaliere rome: 

Romii sunt minoritatea cea mai numeroasă din Europa – în UE trăiesc 6 milioane de romi dintr-un total de 446 milioane, asta înseamnă 1.28%. În România, trăiesc 619.000 de romi, conform recensământului oficial din anul 2011, adică 3.3% din populație. Neoficial însă, numeroase organizații ale romilor susțin că numărul acestora depășește un milion de persoane. Robia de sute de ani, stigmatizarea continuă, dar, mai ales, recensământul din 1942, făcut de autorități special pentru deportarea romilor ldin România în Transnistria, au rămas adânc întipărite în memoria colectivă a romilor. [2] Nu știm exact câți romi sunt în România așa cum de fapt nu știm nici câți români sunt în România.

Prima atestare documentară  a robiei romilor pe teritoriul românesc datează din octombrie 1385, în Valahia în jurul anilor 1400 și în Moldova la 1414. [2]. De-abia în februarie 1856 a fost eliberată și ultima categorie de robi din Ţara Românească, cea a ţiganilor aflaţi în proprietatea particularilor. Ciprian Necula scria anul acesta în Robia romilor: o problemă morală a societății noastre [Libertatea]: ‘’Robia romilor din spațiul românesc a fost una dintre cele mai lungi și oribile din istoria umanității. Azi, la 164 de ani de la dezrobire, foarte puțini dintre noi știu ce au însemnat cei 500 de ani de sclavie […] căci au mai trecut în perioada asta prin atrocitatea Holocaustului și a politicilor de asimilare din perioada comunistă’’. 

Nu suntem singurul stat cu astfel de probleme, doar că noi suntem încă foarte la început, refuzăm să vorbim despre o istorie care nu ne place, de care nu suntem mândri și care nu ne face cinste. Problema este că astfel amânăm posibilitatea rezolvării ei și perpetuăm problema. Discriminarea nu este responsabilitatea celor discriminați, ci este atât responsabilitatea celor care discriminează, cât și a celor care asistă impasibili la o nedreptate, fie că o fac voluntar sau involuntar. 

Un like, un share, o încurajare, o observație drăguță făcută cuiva care a făcut un comentariu deplasat și nu și-a dat seama, pot schimba o țară pas cu pas, dar este nevoie de gesturi mici are unor oameni mulți, a noastră a tuturor și prin urmare, a fiecăruia dintre noi și cât mai repede posibil. Desigur, sunt mult mai multe lucruri de făcut, dar noi nici lucruri elementare nu le facem ca să dăm drumul la domino.

Da mă, dar uite ce s-a întâmplat și la Țăndărei…

În situația referitoare la COVID-19 de la Țăndărei, Gelu Duminică scria în articolul Focarul de coronavirus din Țăndărei n-are legătură cu etnia, ci cu eșecul statului român [Vice] că ‘’Eu unul îmi doresc să nu tratăm etnic ceea ce nu este etnic, pentru că riscăm să ne ducem pe o pistă profund falsă.’’ Extrapolarea unui comportament sau a unor acțiuni ale zeci, sute sau chiar mii, la câteva milioane de oameni este nu doar greșită, ci și injustă. 

Ironic și trist însă, atunci când romii au rezultate remarcabile, media îi transformă imediat în români cu care ne mândrim, de exemplu, ‘’Românul care l-a impresionat pe Barack Obama’’ este Nicolae Feraru, rom. Și mai sunt multe alte exemple similare.

Alte minorități discriminate și dubla discriminare

Citeam ieri în Originals, fără legătură cu acest articol, afirmatia făcută de Ashleigh Rosette, cercetător pe probleme manageriale, femeie de origine afro-americană. Ea spune că ‘’black women did not face the same penalties as white women and black men. As double minorities, black women defy categories. Because people don’t know which stereotypes to apply to them, they have greater flexibility to act ‘black’ or ‘female’ without violating stereotypes.’’ 

Unul dintre discursurile mele preferate este The danger of a single story, în care Chimamanda Ngozi Adichie povestește despre cum o singură poveste poate deveni povestea definitorie a unei persoane, situații sau a unei societăți, atunci când nu există și alte povești, care să te ajute să îți formezi o imagine cât mai aproape de realitate. Am văzut de curând Pride (2014), un film inspirat dintr-o poveste reală despre cum două minorități s-au ajutat între ele în 1984, în Marea Britanie, minerii și comunitatea LGBT, după ce și-au dat seama că ambele categorii sunt discriminate. Iar pe Netflix recomand The life of C.J. Walker (2020), un film inspirat din povestea de viață a primei femei self made millionaire. Și mai recomand măcar aceste 5 speechuri ale lui Martin Luther King.

Problema discriminării

Discriminarea nu este doar injustă și raportată la trecut, ci influențează negativ viitorul unei persoane discriminate. Copiii încurajați să învețe o fac mai bine decât cei cărora li se spune și reamintește constant că sunt proști, cei care au growth mindset au șanse mult mai mari să se dezvolte, în lipsa încurajărilor însă, este foarte greu să dobândești un growth mindset, iar atunci când nu doar că încurajările lipsesc, dar descurajările sunt peste tot, devine aproape imposibil la scară largă. Discriminarea se manifestă prin excludere socială, acces la educație, la oportunități, la dezvoltare și progres.

Activism sau Responsabilitate colectivă

Problema principală pleacă de la sistemul educațional și despre faptul că nu învățăm în școală nimic despre istoria romilor. De-abia în anul 2003 a fost editat primul manual de Istoria și tradițiile romilor, el fiind însă folosit doar la opționalul de istorie a romilor.

Teoretic, istoria ar trebui să fie o știință obiectivă, care sumarizează ultimii 5000 ani înregistrați. Practic, istoria fiind scrisă de oameni diferiți, după povești diferite, ajunge să varieze foarte mult, uneori să fie pur și simplu neadevărată sau să lipsească cu desăvârșire.

În 2017, Agenția Împreună a reușit să introducă în programa de studiu a istoriei pentru clasa a 8, un studiu de caz despre Robia și Holocaustul romilor în România, astfel din toamna acestui an elevi ar trebui să studieze după manualul care are și aceste informații. Dincolo de prezența în manuale, cei de la Agenția Împreună au format deja aproximativ 300 de profesori de istorie. Dacă știti profesori de istorie interesați, să îi contacteze la office@agentiaimpreuna.ro, 

Bancurile cu romi și bancurile în general

Fiind mai atent în ultimii ani la aceste probleme, am remarcat foarte multe discriminări aparent inofensive în jurul meu. Oameni de altfel buni, care nu ar trata diferit un rom de o altă persoane și care nu discriminează voluntar femeile, dar care rănesc fără să își dea seama, așa cum poate am făcut și eu în trecut fără să realizez, dar niciodată nu este prea târziu să îndrepți lucrurile. Pentru că nu am învățat în școală și pentru că nu am făcut-o mai târziu, pur și simplu nu știm nimic despre subiect și totul ni se pare fun. 

Observând ce impact negativ au bancurile cu romi, a fost pentru prima dată când mi-am dat seama ce vehicul eficient, cu impact negativ, sunt bancurile pentru propagarea stereotipurilor. Și nu doar cele despre romi, evrei, ci și cele despre olteni, moldoveni, ardeleni etc. Umorul poate să facă bine, dar poate să facă și rău și trebuie să fim atenți la asta. Doar pentru că râd mulți, nu înseamnă că pentru toată lumea e ceva de râs.

6 întrebări pentru Cătălina Olteanu, Agenția Împreună

În copilărie am avut prieteni romi și nu au fost sau nu am realizat să fi fost vreodată discriminați în grupul nostru de copii care jucam fotbal. Da, unii copii romi aveau prieteni sau rude cu probleme, dar și alți copii erau în aceeași situație, nu era vreo diferență. Pe noi ne interesau cei cu care ne jucam, nu prietenii sau rudele lor, lucru valabil pentru orice copil. 

Acum 3 ani, ajungând la Aspen Young Leaders, am cunoscut-o pe Cătălina, de la Agenția Împreună, un om genial care m-a făcut să realizez că am fost puțin cam ignorant pe acest subiect. Așa am început să discut cu oamenii din jurul meu problema discriminării, într-un mod prietenos și empatic, pentru că cei mai mulți nu au făceau nimic din răutate. Ieri am aflat de la Cătălina că astăzi este Ziua Internațională a Romilor și mi-am dat seama că nu fac suficient și că nu știu suficient. 


Așa am decis să aflu mai multe și să scriu acest articol. Și eu, ca și alții, am fost mai preocupat de problemele mele.  Dacă nu vedem ceva, nu înseamnă că nu există sau că nu ar trebui să ne pese și să ne implicăm, așa că am rugat-o pe Cătălina Olteanu, coordonatoare de programe educaționale în cadrul Fundației Agenția de Dezvoltare Comunitară Împreună să mă ajute să învăț mai mult despre acest subiect și să răspundă la câteva întrebări. Îii sunt super recunoscător pentru informații și timpul acordat.

1. Care este diferența dintre rom și țigan? Și cum este corect, rrom sau rom?

Țigan este un termen peiorativ, care vine din grecescul athinganoi, care înseamna de neatins, rău, spurcat. Denumea o categorie socială, cea de sclav. Romii au venit în spațiul românesc în jurul anului 1000. Prima atestare este la 1385 și sunt oferiti ca sclavi unei mănăstiri. 

Rom este un cuvânt din limba romani și înseamnă “om”, iar limba face parte din familia limbilor care au la baza sanscrita. Rom este folosit în limba romana, iar rrom se scrie în limba romani, pentru a face diferența de pronunție între un r simplu și grupul Rr. 

Un termen peiorativ nu poate denumi o minoritate etnică. Noi suntem romi de cînd am venit aici, ceilalți ne-au “botezat” cu acest termen jignitor. Au putut face asta pentru că erau stăpânii noștri.

2. În discuțiile avute cu alte persoane, mi-au spus că ei folosesc apelativul de țigan pentru că țiganii le-au zis că ei sunt țigani și nu romi. Poți dezvolta puțin, te rog?

Dacă 500 de ani ai fost țigan și stapanul așa îți spunea, cum să te numești acum rom? Cei care se numesc tigani nu vorbesc limba romani de pe vremea sclaviei și nu au cunoscut termenul de rom. Am incercat sa le explic si lor despre tigan si rom si la final au înțeles diferenta. Își spun romi acum, un termen demn pentru o minoritate națională. 

3. E mai rău să fii într-o dublă discriminare, de exemplu femeie romă? 

E rau oricum. Am simțit cum este discriminarea X 2. Dacă ești acceptată ca femeie, unii îți spun de etnie și invers. Cand vorbesc despre feminism și drepturi, eu vorbesc din perspectiva unei femei rome, care de multe ori este discriminata pentru etnie. Cel mai greu mi-a fost cu prietenii mei și familiile lor. Sunt și romi care aparțin unei religii neoprotestante, sa vezi atunci discriminare. 

4. Care sunt 3 lucruri pe care ar putea să le facă fiecare să fie mai degrabă parte din soluție, decât din problemă? Raportat la propria persoană sau la cei de lângă noi.

Sa cunosti, sa accepti, sa sprijini indiferent de etnie. 

5. Ce ar putea să facă statul pentru a participa la rezolvarea problemei?

E o întrebare la care nu am un răspuns magic. Statul știe ce trebuie sa faca, dar nu o face pentru că merge și așa. Romii și-au cerșit drepturile, aceasta paradigma trebuie sa se schimbe, iar azi trebuie sa ne cerem drepturile. Ne dorim sa fim respectați și nu considerati suboameni, iar cultura noastra sa nu fie subcultura. 

6. De unde am putea să aflăm mai multe informații relevante despre cultura, istoria și povestea romă? 

Filme disponibile pe YouTube: Ce vrei sa te faci cand vei fi mare, Povestea lui Illie

Cărțile pentru copii: Zuralo și rotita fermecata și Cantecul lui Zurali, pe orice site de cărți 

Campania LikeRom – profesionisti romi și #ÎmpreunăSuntemOComunitate

Astăzi de la ora 18:00 are loc pe Zoom o sesiune sustinută de Gelu Duminică despre Rom și Tigan.


Biografie

  • [1] Delia Grigore, Romanipe – Fundamente ale culturii romilor, Șatra/Astra – Amare Romentza, București, 2005.
  • [2] Romii din România, elaborată de Centrul Romilor pentru Intervenție Socială și Studii și UNICEF.

Mai multe informații istorice

Sursa Foto.

Acum este momentul să devenim mai deștepți

Dincolo de toate aspectele negative pe care această criză le aduce, există și oportunități. Nu spun asta dintr-o perspectivă cinică, trebuie să devenim mai rezilienți (indivual, ca grup și ca societate) și să ne adaptăm la un context nou pentru noi toți, care va rămâne nou și post-pandemie. Să trecem din mindsetul de survival în cel de thriving.

Lumea în care ne vom întoarce nu va mai fi la fel. Lumea stabilă și aproape fără găuri de dinainte a fost zdruncinată, iar acum printre spărturile și fisurile din beton poate apărea multă vegetație. Consecințele negative sunt evidente, dar nu trebuie să rămâne singurele consecințe ale acestui eveniment global.

Dorința de a fi conectați

Imediat după autoizolare, am încercat să mă simt conectat stând pe Slack, Whatsapp și Facebook în timp ce lucram, până când a ajuns contraproductiv și am renunțat la Facebook. Nu definitiv, pentru că este un tool care are și părți foarte bune, iar partea negativă a fost rezolvată ușor, printr-un plugin.

Accesul la informații a fost rezolvat ușor de către Code for Romania prin stirioficiale.ro și dacă nu știu ce să fac, intru pe fiipregatit.ro/ghiduri, mulțumită CivicNet. Nu mă interesează absolut nicio informație pe surse, iar pentru informații despre prezent și viitor pe subiectul pandemiei am căutat în Financial Times, New York Times, The Atlantic etc.

La EFdeN, avem canale pe Slack de jocuri online, de sport, glume și ne ținem unii altora de urât, ne auzim, ne vedem. Eu am reînceput să joc Counter Strike după 10 ani și jucăm în rețea, ca să fim împreună. La fiecare ședință generală avem o temă pentru virtual-background-urile din Zoom (cel mai mare diferențiator pe platformele astea, btw). Ultima temă a fost imagini celebre, iar pentru săptămâna viitoare trebuie să ne costumăm. La final cinea câștigă. E fun.

Așa am reușit nu doar să rezolv problema de a fi conectat ( de a suplini physical distancing prin social proximity), ci am creat și mai mult timp pentru activități importante pentru mine: citit, cursuri, traininguri, gândit, învâțat, meditație, sport, jurizarea la FutureMakers.

Criza asta este o oportunitate foarte rară de a descăleca din rat-race și a fi mai eficient.

Pericolul de a fi doar pasageri

Când am făcut prezentarea pentru TEDx Târgu Jiu unul dintre puncte se referea la naturalețea cu care greșim când suntem mici și cum asta face parte din procesul de învățare. Apoi devenim adulți și din dorința de a nu mai greși, ajungem inevitabil să nu mai învățăm la fel de mult sau la fel de repede.

Observ că și eu devin, pe an ce trece, tot mai comfortabil. Din fericire vin dintr-o extremă în care disconfortul a fost atât de hardcore și atât de lungă durată, încât sunt încă ok. Mă sperie însă acest trend pe care-l observ la mine și voi folosi perioada asta pentru a redeveni confortabil cu dinsconfortul.

Mai buni pe toate planurile

Eu folosesc pentru asta Wheel of Life, dar simplifând, sunt 4 indicatori mari la care cred că ar trebui să ne uităm:

  • sănătate
  • fericire
  • productivitate
  • inteligență

Tu, oamenii de lângă tine și contextul în care navighezi aduc puncte în plus sau în minus la fiecare dintre acești indicatori. Problema este că de multe ori we go with the flow și uităm să mai optimizăm, dăm drumul la autopilot.

Perioada asta este aur curat pentru self-optimisation, pentru a deveni mai bun în domeniul tău sau în domenii conexe, să ai nu doar un overview bun, ci să poți intra în detalii, să înțelegi sistemul pentru a îl putea schimba, pentru a putea inova. Succesul se crează în fiecare zi cu fiecare micro-decizie.

Pregătirea pentru noul sport

Să te apuci de tenis la 20 sau 30 de ani este cam târziu, oponenții se pregătesc de la 9 ani și au deja mult timp în față, ca hobby e ok, de performanță nu prea.

Nu des apare un sport nou, așa cum se întâmplă acum, unul la care nu se pricepe nimeni, un clean slate, un joc la care cu toții plecăm cam de la același nivel, un sport în care nu știm încă nici regulile.

Acum este momentul să devenim mai deștepti, dar pentru asta trebuie să alocăm timp și să depunem efort, pentru că nu se va întâpla pur și simplu. Totul este la un search distanță.

PS: Mai deștepți nu înseamnă să devenim și mai siguri pe noi, ci, din contră, înseamnă să ne îndoim de propriile convingeri mai des, să ne dăm seama cât de multe lucruri nu știm că nu știm, să ne aducă puțin cu picioarele pe pământ. Să inlcouiască certitudinile cu mai multe întrebări.

[Foto: Financial Times]


10 lucruri învățate în 10 ani – TEDx Târgu Jiu

Pe 15 februarie, peste 100 de persoane au participat la prima ediție de TEDx din Gorj ce a avut loc la Târgu Jiu, a cărei temă a fost Simplitatea, cu ocazia Zilei lui Brâncuși. Un event sold out în câteva ore care a fost foarte foarte bun și nu exagerez deloc. Pentru toate asta merită felicitări IonelMariaAlexandraAndreea pentru că au luptat ca acest eveniment să existe și au demonstrat că se poate.

Au fost niște prezentări excelente, găsiți pe pagina de Facebook a TEDx Târgu Jiu niste micro-rezumate. De-abia aștept în curând și video-uri pentru că mi-au plăcut peste jumătate enorm de mult. Evenimentul a fost moderat de Marco Badea.


La TEDx am vorbit despre 10 lucruri pe care le-am învățat în 10 ani, unele fiind învățate într-un mod foarte dureros (dar asta se întâmplă când ești mai prost), despre cum să construiește o lume mai bună, în fiecare zi, cu fiecare acțiune și despre cum facem noi asta la EFdeN, energiaTa și Future Energy Leaders Romania, 3 dintre proiectele în care sunt implicat și-mi sunt foarte dragi.

  • 1. E ok să nu ai un vis. Dar tot trebuie să-ți cauți unul. Eu nu am avut până foarte târziu, voiam să nu mă plictisesc, să fac lucruri interesante și să dau înapoi și ce am primit eu de la alții. Nu știam că pot visa, nu mi-a zis nimeni asta.
  • 2. Greșește, experimentează. Dă-o în bară și ieși din zona de confort. Când suntem mici, cădem, ne ridicăm și învățăm. Apoi devenim adulți și nu mai vrem să cădem și ne așezăm confortabil în scaunul de adult, de unde învățăm mult mai greu.
  • 3. Potolește-ți ego-ul. Ieși din capul tău și pune-te în locul celuilalt. Can you remove yourself from the equation? Poți să-l înțelegi pe celălalt în cel mai autentic și empatic mod posibil? Nu este deloc ușor. Și fii drăguț mereu cu ceilalți, nu știi prin ce trec.
  • 4. Frustrarea este bună. Dacă devine productivă. Folosește-o. Primul pas către schimbare este să nu fii mulțumit cu situația actuală. Să te plângi pe Facebook nu schimbă nimic, dar dacă acționezi, poți face minuni.
  • 5. Fii atent la ce se întâmplă în jur și anticipează viitorul. 47% dintre joburi vor disparea pana in urmatorii 25 ani, iar 85% dintre joburile din 2030 nu există incă. Ce știi să faci, ce îți place, de ce are nevoie lumea și pentru ce ar plăti?
  • 6. Pe termen lung este mai simplu. Dar nu pe pilot automat. Viața este scurtă, nu pierde timpul, acționează ca într-un domino și tinește sus sus sus pentru că alții te vor ajuta. Sunt mulți oameni mișto, eroi și eroine.
  • 7. Orice schimbare durează. Așa că nu te da bătut. Când am început energiaTa, oamenii ne-au spus că nu are sens, că va dura 25 de ani, că sunt interese, etc. Am creat Comunitatea Prosumatorilor și am schimbat legea în 3 ani. Apoi toți au crezut în noi.
  • 8. Mai bine împreună decât pe cont propriu. Indiferent de tentații. Jumătate dintr-un pepene e mai bun ca un măr întreg. Împreună e și mai fun, chiar dacă este mai greu și mai mult de muncă. Creștem împreună, tot ceea ce se întâmpla în cele 3 proiecte este rezultatul muncii în echipă.
  • 9. Nu renunța pentru că zic alții. Ci doar dacă asta trebuie. Oricât de rău doare, poți să reziști la mai mult, nu te da bătut, mai luptă puțin. Și încă puțin. Dar nu îți irosi timpul, admite că ai greșit, dacă este cazul.
  • 10. Urmărește perfecțiunea. Cât mai des, cât mai aproape. Nu, nu ‘merge și așa’! Fă cât de bine poți și apoi mai încearcă un pic. Este ca la sală, antrenându-te, poți mai mult. Nu te opri. Perseverează.

Mulțumiri Partenerilor evenimentului: Teatrul Dramatic Elvira Godeanu, ADER-Asociatia pentru Democratie Educatie RespectCasa de Sub PiatraPOZARBINARAlex Merfu PhotographerBiblioteca Județeană “Christian Tell” GorjMargitCasa VeraAnna Summer EventsGorjBizvitamin aqua

Awards and Recognition


Team Awards (EFdeN, energiaTa & PRISPA)

Solar Decathlon Competition (2018 Dubai, Middle East, 2014 Versailles, France & 2012 Madrid, Spain)

  • 1st – Communication Contest
  • 2nd – Engineering and Construction Contest
  • 2nd – Comfort Conditions Contest
  • 2nd – Energy Efficiency
  • 2nd – Public Choice Award
  • 3rd – Sustainability Contest

Other National or International Competitions (+35, selection)

  • Special Prize for Innovation – Civil Society Gala
  • Winner at the Data&Tech, Energy, Water and Citizens Category – Smart City Industry Awards
  • 2nd Prize for Defense of individual/collective rights – Civil Society Gala
  • Romania’s Educational Initiative of the year – Romania Green Buildings Council
  • PR In-House Team of the Year – Romanian PR Awards
  • Eco-Home Award – Forbes Romania Green Awards
  • Green Buildings Special Mention – Ab Plus Events
  • 2nd Education and Research – Civil Society Gala
  • Special Jury Award – Romanian Energy Award
  • 2nd Environmental Protection – Civil Society Gala
  • Excellence Diploma – EduManager Gala
  • SILVER: ‘Budget -, Creativity +’ – Romanian PR Awards
  • Excellence Award – Biz Social Media Awards
  • SILVER: NGOs – Romanian PR Awards

Lots of stuff about myself and my work

I am a curious person so I usually say more Yes than No. I aim to live a full life, have fun, enjoy my work and discover new things while having a positive impact and help others. I love to explore new places, meet amazing people, go where I’ve never been before and try new experiences.

I learned how important and valuable practice, multidisciplinarity, empathy, and diversity are in shaping a good spirit and mind, in creating the right set of values. This is what I search for and what I try to create around myself.

Regarding the project I choose to get in, some may say I lack focus. I understand that, but I don’t care, as I know that everything I do has a reason, is either useful or brings joy. It’s a pixel in a bigger picture.



Projects Heavily Involved in:

  1. Co-founder and General Manager – EFdeN
  2. Co-founder and Jack of all Trades – energiaTa
  3. Chairman – Future Energy Leaders Romania

Fellowships & Membership

  • Co-chair of Development of New National FEL Programme – Future Energy Leaders 100, World Energy Council
  • Regional Lead, Climate Change and Sustainability – Global Shapers Community, part of World Economic Forum
  • Co-chair Eisenhower Fellowships Youth Leaders 2018 – Eisenhower Fellowships International
  • selected for Young Leaders Program 2017 – Aspen Institute România
  • Climate Ambassador – Global Youth Climate Network
  • CXChange
  • UNLEASH Talent – UNLEASH, Singapore (2018)
  • Member of YOUNGO (UN-related constituency)

Awards & Recognition

Certifications & Education

  • “LEED AP (Accredited Professional) Home” – LEED, US Green Building Council
  • ”Certified Passive House Tradesperson” – Passivhaus Institut (PHI)
  • ”Green Building Professional” – Romanian Green Building Council
  • ”Sustainability Manager” – Denkstatt ECQA Romania
  • Graduated Seth’s Godin altMBA intensive program
  • Climate Reality Leader @ Climate Reality Training, Altanta, 2019
  • Becoming an Entrepreneur – MIT @edX

High-level meetings, Panels or Events

  • United Nations UN Climate Summit & General Assembly, NY, US (September 2019)
  • UN High-level Meeting: Climate Action Leaders’ Roundtables, NY, US (March 2019)
  • World Urban Forum, Kuala Lumpur (2018)
  • One Planet Summit, Paris (2017)
  • European Parliament, Bruxelles, Belgium (2016)
  • UN COP21, Paris (2015)

Trainer / Mentor

  • OMV PETROM – Septembrie | Bran – Țara lui Andrei – Tabăra Meseriașilor 2016, @2017, 2018 & 2019
  • MENS – Ianuarie | Cluj – Training despre Sustenabilitate și Clădiri Verzi @2017
  • MSLGROUP The Practice – Sustainability Training @2016
  • MINDSHARE – Sustainability Training @2016
  • ROMSTAL – @2016 January – March | Craiova, Suceava, Arad, București, ”Sustainability Consultant Trainings”
  • ING Bank – @2014 August | Constanța – Training Eco-Tehnologii

Moderator

Juror

Publishing

Online:

Magazines:

Articles in Books:

Media Coverage

2019Digi24 Bonton | Ziarul Financiar | BrandMinds | Forbes Digi24 | Pandurul 

2018: Revista Cariere | Samsung Ad | European Heroes | Digi 24 | Business24 | Adevărul | Impact in Gorj | ProTV | Bursa | start-up | Antena3 | Business24 | Storia Movie | PhilipsLighting | Buhnici

2017: Revista BIZAntena 3A List Magazine | ApropoTV | RealitateaTV | Observator – A1 | cult-ura | Viitorul României | TVR2 | DigiWorld | Radio Româna Actualități Adevărul Cult-ura | Ziarul Financiar PressOne

2016ProTV | Cariere | Let’s Do it Romania | RFI | DePoveste TVH | Gorj Domino | Tara lui Andrei | Forbes | RFI | Autor de frumos | Adevărul | Curs de Guvernare | Ager Pres |  Pandurul |  b365 | ZF Live

2015: Antena 1 | Adevărul | Antena3

2014: digi24 | Antena 1 | observator.tv | totb.ro | economica.net | forbes.ro | Romania Insider

2013: ecomagazin.ro | gen90.net | altiasi.ro | ziaruldeiasi.ro | radiolynx.ro | igloo.ro | green-report.ro | spatiulconstruit.ro | businessmagazin.ro | maimultverde.ro | arhitectura-1906.ro

2012:  zf.ro | businessmagazine.ro | zi-de-zi.ro | zf.ro | hotnews.ro

Speaker

2019 //

2017 //

  • Dec: One Planet Summit
  • 23 Mai: EY Romania – „25 de intrebari pentru viitorul României”
  • 11 Mai: Conferința 2017 InvestEnergy: R-evoluție în energie
  • 28-29 Martie: Tabăra Meseriașilor, Gorj
  • 18 Martie: Imagine you Future

2016 //

  • 25 Noiembrie: ERICSSON Talks
  • 15 Noiembrie: Zilele BIZ, Ziua Inovației
  • 3 Noiembrie: HR Innovation Conference
  • 31 Octombrie: 9th Balkan Energy Finance Forum, Belgrade
  • 24 Octombrie: Aspen Energy Labs
  • 19 Octombrie: RoEnergy, Timișoara
  • 5 Iulie: Sustainable Buildings – ”A STEP INTO THE FUTURE”
  • 22 Iunie: European Parliament “Towards Sustainable Energy Sectors in Central and South East Europe: Success Stories”
  • 11 Mai: Forbes Future Innovation

2015 //

  • 17 Decembrie – Forumul CAESAR ”România în 3D”
  • 7 Decembrie – COP21 Agreement, Paris, Energy Climate House

2014 //

  • 18 Octombrie: Simpozion Arhitectura in Europa 2020
  • 16 Octombrie: Conferinta despre constructiile sustenabile si eficienta energetica
  • 11 Martie: Mediul universitar si mediul de afaceri: 150 de ani de istorie


2013 //

  • 19 Octombrie: Cercetare în arhitectură şi design
  • 25 Mai: TEDx@Iași. Biblioteca Centrală Universitară, Iaşi
  • 20 Februarie: Conferința PV Romania | Hotel Intercontinental – București


2012 //

  • 17 Noiembrie: TEDx Youth@Reghin | Reghin

FAQ

Why in English

Back in 2010, I started to blog on mihaitoader.ro in Romanian about various topics, but in 2017 I started focusing mainly sustainability, climate change, cities, homes, energy, mobility and industry 4.0,

These are all global issues, so it made more sense and more impact to write my views about them in English. Not to mention that Romanians are good English speakers in a vast majority, while the rest of the world – unfortunately – doesn’t understand Romanian. I try to have every article in both language, but I don’t always succeed.

What is my first name and last name

My first name is Mihai (Michael), and Toader-Pasti is my last name, but people call me TP. Toader is the name of my father’s family, and Pasti is from my mother’s family. This kind of naming is not something familiar in Romania. Usually, the woman and the kids take the husband’s last name. But my mother’s parents had two daughters, so no possibility for my grandfather ‘Mănene’ to pass his name to the next generations. Fortunately, my father was so cool that he decided to combine both family names.