Nici tu nu vrei să fii discriminat

Fiecare dintre noi este discriminat într-o măsură mai mică sau mai mare, mai rar sau mai des și ce avem cu toții în comun este că ne displace acest lucru. Dacă peste discriminările mici și rare de la muncă și de la școală treci mai ușor, peste discriminări mari, care durează toată viața, treci mai greu, mai ales dacă ești singur. 

Eu nu discriminez, dar…

Problema multora dintre discriminări este că nu au mereu o conotație negativă, și de aici și ambiguitatea situației de multe ori: Dacă zici femeie, nu e un lucru negativ, dar poate deveni. Dacă zici copile la fel. Dacă zici rom, la fel, și așa mai departe. Pentru o categorie, un cuvânt poate fi un descriptor și atât, pentru altă categorie este un cuvânt care transmite foarte multe stereotipuri, care jignește. Cuvintele nu sunt o armă, dar pot deveni.

Orice generalizare este greșită și cred că ar trebui să nu mai atribuim caracteristicile unei minorități asupra unei majorități, din niciun punct de vedere, nici negativ, nici pozitiv. De exemplu, de multe ori atribuim tuturor romilor caracteristicile negative ale unei minorității a grupului de romi, în timp ce nouă ne atribuim mai degrabă calități pozitive valabile minoritar. Ne mândrim ca români cu rezultatele olimpicilor la matematică sau cu performanțele Simonei Halep, deși nu înseamnă că noi suntem talentați la matematică sau tenis și nici nu am contribuit la aceste rezultate.

Și mai este un aspect al discriminării, el nu trebuie neapărat să existe sub formă de puncte minus, dar poate să existe sub formă de puncte în plus pentru cei care sunt privilegiați. Practic, nu depunctezi pe nimeni pe baza sexului, rasei, orientării sexuale sau religioase, dar atunci când trebui să decizi ceva, acorzi mai multe șanse/puncte altora. Tot discriminare este și asta.

Discriminarea romilor

Astăzi este ziua internațională a romilor. În anul 1971, între 6 – 8 aprilie, la Londra, a avut loc primul Congres al Uniunii Internaționale a Romilor. Atunci au fost adoptate cele 3 mari simboluri ale națiunii transfrontaliere rome: 

Romii sunt minoritatea cea mai numeroasă din Europa – în UE trăiesc 6 milioane de romi dintr-un total de 446 milioane, asta înseamnă 1.28%. În România, trăiesc 619.000 de romi, conform recensământului oficial din anul 2011, adică 3.3% din populație. Neoficial însă, numeroase organizații ale romilor susțin că numărul acestora depășește un milion de persoane. Robia de sute de ani, stigmatizarea continuă, dar, mai ales, recensământul din 1942, făcut de autorități special pentru deportarea romilor ldin România în Transnistria, au rămas adânc întipărite în memoria colectivă a romilor. [2] Nu știm exact câți romi sunt în România așa cum de fapt nu știm nici câți români sunt în România.

Prima atestare documentară  a robiei romilor pe teritoriul românesc datează din octombrie 1385, în Valahia în jurul anilor 1400 și în Moldova la 1414. [2]. De-abia în februarie 1856 a fost eliberată și ultima categorie de robi din Ţara Românească, cea a ţiganilor aflaţi în proprietatea particularilor. Ciprian Necula scria anul acesta în Robia romilor: o problemă morală a societății noastre [Libertatea]: ‘’Robia romilor din spațiul românesc a fost una dintre cele mai lungi și oribile din istoria umanității. Azi, la 164 de ani de la dezrobire, foarte puțini dintre noi știu ce au însemnat cei 500 de ani de sclavie […] căci au mai trecut în perioada asta prin atrocitatea Holocaustului și a politicilor de asimilare din perioada comunistă’’. 

Nu suntem singurul stat cu astfel de probleme, doar că noi suntem încă foarte la început, refuzăm să vorbim despre o istorie care nu ne place, de care nu suntem mândri și care nu ne face cinste. Problema este că astfel amânăm posibilitatea rezolvării ei și perpetuăm problema. Discriminarea nu este responsabilitatea celor discriminați, ci este atât responsabilitatea celor care discriminează, cât și a celor care asistă impasibili la o nedreptate, fie că o fac voluntar sau involuntar. 

Un like, un share, o încurajare, o observație drăguță făcută cuiva care a făcut un comentariu deplasat și nu și-a dat seama, pot schimba o țară pas cu pas, dar este nevoie de gesturi mici are unor oameni mulți, a noastră a tuturor și prin urmare, a fiecăruia dintre noi și cât mai repede posibil. Desigur, sunt mult mai multe lucruri de făcut, dar noi nici lucruri elementare nu le facem ca să dăm drumul la domino.

Da mă, dar uite ce s-a întâmplat și la Țăndărei…

În situația referitoare la COVID-19 de la Țăndărei, Gelu Duminică scria în articolul Focarul de coronavirus din Țăndărei n-are legătură cu etnia, ci cu eșecul statului român [Vice] că ‘’Eu unul îmi doresc să nu tratăm etnic ceea ce nu este etnic, pentru că riscăm să ne ducem pe o pistă profund falsă.’’ Extrapolarea unui comportament sau a unor acțiuni ale zeci, sute sau chiar mii, la câteva milioane de oameni este nu doar greșită, ci și injustă. 

Ironic și trist însă, atunci când romii au rezultate remarcabile, media îi transformă imediat în români cu care ne mândrim, de exemplu, ‘’Românul care l-a impresionat pe Barack Obama’’ este Nicolae Feraru, rom. Și mai sunt multe alte exemple similare.

Alte minorități discriminate și dubla discriminare

Citeam ieri în Originals, fără legătură cu acest articol, afirmatia făcută de Ashleigh Rosette, cercetător pe probleme manageriale, femeie de origine afro-americană. Ea spune că ‘’black women did not face the same penalties as white women and black men. As double minorities, black women defy categories. Because people don’t know which stereotypes to apply to them, they have greater flexibility to act ‘black’ or ‘female’ without violating stereotypes.’’ 

Unul dintre discursurile mele preferate este The danger of a single story, în care Chimamanda Ngozi Adichie povestește despre cum o singură poveste poate deveni povestea definitorie a unei persoane, situații sau a unei societăți, atunci când nu există și alte povești, care să te ajute să îți formezi o imagine cât mai aproape de realitate. Am văzut de curând Pride (2014), un film inspirat dintr-o poveste reală despre cum două minorități s-au ajutat între ele în 1984, în Marea Britanie, minerii și comunitatea LGBT, după ce și-au dat seama că ambele categorii sunt discriminate. Iar pe Netflix recomand The life of C.J. Walker (2020), un film inspirat din povestea de viață a primei femei self made millionaire. Și mai recomand măcar aceste 5 speechuri ale lui Martin Luther King.

Problema discriminării

Discriminarea nu este doar injustă și raportată la trecut, ci influențează negativ viitorul unei persoane discriminate. Copiii încurajați să învețe o fac mai bine decât cei cărora li se spune și reamintește constant că sunt proști, cei care au growth mindset au șanse mult mai mari să se dezvolte, în lipsa încurajărilor însă, este foarte greu să dobândești un growth mindset, iar atunci când nu doar că încurajările lipsesc, dar descurajările sunt peste tot, devine aproape imposibil la scară largă. Discriminarea se manifestă prin excludere socială, acces la educație, la oportunități, la dezvoltare și progres.

Activism sau Responsabilitate colectivă

Problema principală pleacă de la sistemul educațional și despre faptul că nu învățăm în școală nimic despre istoria romilor. De-abia în anul 2003 a fost editat primul manual de Istoria și tradițiile romilor, el fiind însă folosit doar la opționalul de istorie a romilor.

Teoretic, istoria ar trebui să fie o știință obiectivă, care sumarizează ultimii 5000 ani înregistrați. Practic, istoria fiind scrisă de oameni diferiți, după povești diferite, ajunge să varieze foarte mult, uneori să fie pur și simplu neadevărată sau să lipsească cu desăvârșire.

În 2017, Agenția Împreună a reușit să introducă în programa de studiu a istoriei pentru clasa a 8, un studiu de caz despre Robia și Holocaustul romilor în România, astfel din toamna acestui an elevi ar trebui să studieze după manualul care are și aceste informații. Dincolo de prezența în manuale, cei de la Agenția Împreună au format deja aproximativ 300 de profesori de istorie. Dacă știti profesori de istorie interesați, să îi contacteze la office@agentiaimpreuna.ro, 

Bancurile cu romi și bancurile în general

Fiind mai atent în ultimii ani la aceste probleme, am remarcat foarte multe discriminări aparent inofensive în jurul meu. Oameni de altfel buni, care nu ar trata diferit un rom de o altă persoane și care nu discriminează voluntar femeile, dar care rănesc fără să își dea seama, așa cum poate am făcut și eu în trecut fără să realizez, dar niciodată nu este prea târziu să îndrepți lucrurile. Pentru că nu am învățat în școală și pentru că nu am făcut-o mai târziu, pur și simplu nu știm nimic despre subiect și totul ni se pare fun. 

Observând ce impact negativ au bancurile cu romi, a fost pentru prima dată când mi-am dat seama ce vehicul eficient, cu impact negativ, sunt bancurile pentru propagarea stereotipurilor. Și nu doar cele despre romi, evrei, ci și cele despre olteni, moldoveni, ardeleni etc. Umorul poate să facă bine, dar poate să facă și rău și trebuie să fim atenți la asta. Doar pentru că râd mulți, nu înseamnă că pentru toată lumea e ceva de râs.

6 întrebări pentru Cătălina Olteanu, Agenția Împreună

În copilărie am avut prieteni romi și nu au fost sau nu am realizat să fi fost vreodată discriminați în grupul nostru de copii care jucam fotbal. Da, unii copii romi aveau prieteni sau rude cu probleme, dar și alți copii erau în aceeași situație, nu era vreo diferență. Pe noi ne interesau cei cu care ne jucam, nu prietenii sau rudele lor, lucru valabil pentru orice copil. 

Acum 3 ani, ajungând la Aspen Young Leaders, am cunoscut-o pe Cătălina, de la Agenția Împreună, un om genial care m-a făcut să realizez că am fost puțin cam ignorant pe acest subiect. Așa am început să discut cu oamenii din jurul meu problema discriminării, într-un mod prietenos și empatic, pentru că cei mai mulți nu au făceau nimic din răutate. Ieri am aflat de la Cătălina că astăzi este Ziua Internațională a Romilor și mi-am dat seama că nu fac suficient și că nu știu suficient. 


Așa am decis să aflu mai multe și să scriu acest articol. Și eu, ca și alții, am fost mai preocupat de problemele mele.  Dacă nu vedem ceva, nu înseamnă că nu există sau că nu ar trebui să ne pese și să ne implicăm, așa că am rugat-o pe Cătălina Olteanu, coordonatoare de programe educaționale în cadrul Fundației Agenția de Dezvoltare Comunitară Împreună să mă ajute să învăț mai mult despre acest subiect și să răspundă la câteva întrebări. Îii sunt super recunoscător pentru informații și timpul acordat.

1. Care este diferența dintre rom și țigan? Și cum este corect, rrom sau rom?

Țigan este un termen peiorativ, care vine din grecescul athinganoi, care înseamna de neatins, rău, spurcat. Denumea o categorie socială, cea de sclav. Romii au venit în spațiul românesc în jurul anului 1000. Prima atestare este la 1385 și sunt oferiti ca sclavi unei mănăstiri. 

Rom este un cuvânt din limba romani și înseamnă “om”, iar limba face parte din familia limbilor care au la baza sanscrita. Rom este folosit în limba romana, iar rrom se scrie în limba romani, pentru a face diferența de pronunție între un r simplu și grupul Rr. 

Un termen peiorativ nu poate denumi o minoritate etnică. Noi suntem romi de cînd am venit aici, ceilalți ne-au “botezat” cu acest termen jignitor. Au putut face asta pentru că erau stăpânii noștri.

2. În discuțiile avute cu alte persoane, mi-au spus că ei folosesc apelativul de țigan pentru că țiganii le-au zis că ei sunt țigani și nu romi. Poți dezvolta puțin, te rog?

Dacă 500 de ani ai fost țigan și stapanul așa îți spunea, cum să te numești acum rom? Cei care se numesc tigani nu vorbesc limba romani de pe vremea sclaviei și nu au cunoscut termenul de rom. Am incercat sa le explic si lor despre tigan si rom si la final au înțeles diferenta. Își spun romi acum, un termen demn pentru o minoritate națională. 

3. E mai rău să fii într-o dublă discriminare, de exemplu femeie romă? 

E rau oricum. Am simțit cum este discriminarea X 2. Dacă ești acceptată ca femeie, unii îți spun de etnie și invers. Cand vorbesc despre feminism și drepturi, eu vorbesc din perspectiva unei femei rome, care de multe ori este discriminata pentru etnie. Cel mai greu mi-a fost cu prietenii mei și familiile lor. Sunt și romi care aparțin unei religii neoprotestante, sa vezi atunci discriminare. 

4. Care sunt 3 lucruri pe care ar putea să le facă fiecare să fie mai degrabă parte din soluție, decât din problemă? Raportat la propria persoană sau la cei de lângă noi.

Sa cunosti, sa accepti, sa sprijini indiferent de etnie. 

5. Ce ar putea să facă statul pentru a participa la rezolvarea problemei?

E o întrebare la care nu am un răspuns magic. Statul știe ce trebuie sa faca, dar nu o face pentru că merge și așa. Romii și-au cerșit drepturile, aceasta paradigma trebuie sa se schimbe, iar azi trebuie sa ne cerem drepturile. Ne dorim sa fim respectați și nu considerati suboameni, iar cultura noastra sa nu fie subcultura. 

6. De unde am putea să aflăm mai multe informații relevante despre cultura, istoria și povestea romă? 

Filme disponibile pe YouTube: Ce vrei sa te faci cand vei fi mare, Povestea lui Illie

Cărțile pentru copii: Zuralo și rotita fermecata și Cantecul lui Zurali, pe orice site de cărți 

Campania LikeRom – profesionisti romi și #ÎmpreunăSuntemOComunitate

Astăzi de la ora 18:00 are loc pe Zoom o sesiune sustinută de Gelu Duminică despre Rom și Tigan.


Biografie

  • [1] Delia Grigore, Romanipe – Fundamente ale culturii romilor, Șatra/Astra – Amare Romentza, București, 2005.
  • [2] Romii din România, elaborată de Centrul Romilor pentru Intervenție Socială și Studii și UNICEF.

Mai multe informații istorice

Sursa Foto.

Acum este momentul să devenim mai deștepți

Dincolo de toate aspectele negative pe care această criză le aduce, există și oportunități. Nu spun asta dintr-o perspectivă cinică, trebuie să devenim mai rezilienți (indivual, ca grup și ca societate) și să ne adaptăm la un context nou pentru noi toți, care va rămâne nou și post-pandemie. Să trecem din mindsetul de survival în cel de thriving.

Lumea în care ne vom întoarce nu va mai fi la fel. Lumea stabilă și aproape fără găuri de dinainte a fost zdruncinată, iar acum printre spărturile și fisurile din beton poate apărea multă vegetație. Consecințele negative sunt evidente, dar nu trebuie să rămâne singurele consecințe ale acestui eveniment global.

Dorința de a fi conectați

Imediat după autoizolare, am încercat să mă simt conectat stând pe Slack, Whatsapp și Facebook în timp ce lucram, până când a ajuns contraproductiv și am renunțat la Facebook. Nu definitiv, pentru că este un tool care are și părți foarte bune, iar partea negativă a fost rezolvată ușor, printr-un plugin.

Accesul la informații a fost rezolvat ușor de către Code for Romania prin stirioficiale.ro și dacă nu știu ce să fac, intru pe fiipregatit.ro/ghiduri, mulțumită CivicNet. Nu mă interesează absolut nicio informație pe surse, iar pentru informații despre prezent și viitor pe subiectul pandemiei am căutat în Financial Times, New York Times, The Atlantic etc.

La EFdeN, avem canale pe Slack de jocuri online, de sport, glume și ne ținem unii altora de urât, ne auzim, ne vedem. Eu am reînceput să joc Counter Strike după 10 ani și jucăm în rețea, ca să fim împreună. La fiecare ședință generală avem o temă pentru virtual-background-urile din Zoom (cel mai mare diferențiator pe platformele astea, btw). Ultima temă a fost imagini celebre, iar pentru săptămâna viitoare trebuie să ne costumăm. La final cinea câștigă. E fun.

Așa am reușit nu doar să rezolv problema de a fi conectat ( de a suplini physical distancing prin social proximity), ci am creat și mai mult timp pentru activități importante pentru mine: citit, cursuri, traininguri, gândit, învâțat, meditație, sport, jurizarea la FutureMakers.

Criza asta este o oportunitate foarte rară de a descăleca din rat-race și a fi mai eficient.

Pericolul de a fi doar pasageri

Când am făcut prezentarea pentru TEDx Târgu Jiu unul dintre puncte se referea la naturalețea cu care greșim când suntem mici și cum asta face parte din procesul de învățare. Apoi devenim adulți și din dorința de a nu mai greși, ajungem inevitabil să nu mai învățăm la fel de mult sau la fel de repede.

Observ că și eu devin, pe an ce trece, tot mai comfortabil. Din fericire vin dintr-o extremă în care disconfortul a fost atât de hardcore și atât de lungă durată, încât sunt încă ok. Mă sperie însă acest trend pe care-l observ la mine și voi folosi perioada asta pentru a redeveni confortabil cu dinsconfortul.

Mai buni pe toate planurile

Eu folosesc pentru asta Wheel of Life, dar simplifând, sunt 4 indicatori mari la care cred că ar trebui să ne uităm:

  • sănătate
  • fericire
  • productivitate
  • inteligență

Tu, oamenii de lângă tine și contextul în care navighezi aduc puncte în plus sau în minus la fiecare dintre acești indicatori. Problema este că de multe ori we go with the flow și uităm să mai optimizăm, dăm drumul la autopilot.

Perioada asta este aur curat pentru self-optimisation, pentru a deveni mai bun în domeniul tău sau în domenii conexe, să ai nu doar un overview bun, ci să poți intra în detalii, să înțelegi sistemul pentru a îl putea schimba, pentru a putea inova. Succesul se crează în fiecare zi cu fiecare micro-decizie.

Pregătirea pentru noul sport

Să te apuci de tenis la 20 sau 30 de ani este cam târziu, oponenții se pregătesc de la 9 ani și au deja mult timp în față, ca hobby e ok, de performanță nu prea.

Nu des apare un sport nou, așa cum se întâmplă acum, unul la care nu se pricepe nimeni, un clean slate, un joc la care cu toții plecăm cam de la același nivel, un sport în care nu știm încă nici regulile.

Acum este momentul să devenim mai deștepti, dar pentru asta trebuie să alocăm timp și să depunem efort, pentru că nu se va întâpla pur și simplu. Totul este la un search distanță.

PS: Mai deștepți nu înseamnă să devenim și mai siguri pe noi, ci, din contră, înseamnă să ne îndoim de propriile convingeri mai des, să ne dăm seama cât de multe lucruri nu știm că nu știm, să ne aducă puțin cu picioarele pe pământ. Să inlcouiască certitudinile cu mai multe întrebări.

[Foto: Financial Times]


10 lucruri învățate în 10 ani – TEDx Târgu Jiu

Pe 15 februarie, peste 100 de persoane au participat la prima ediție de TEDx din Gorj ce a avut loc la Târgu Jiu, a cărei temă a fost Simplitatea, cu ocazia Zilei lui Brâncuși. Un event sold out în câteva ore care a fost foarte foarte bun și nu exagerez deloc. Pentru toate asta merită felicitări IonelMariaAlexandraAndreea pentru că au luptat ca acest eveniment să existe și au demonstrat că se poate.

Au fost niște prezentări excelente, găsiți pe pagina de Facebook a TEDx Târgu Jiu niste micro-rezumate. De-abia aștept în curând și video-uri pentru că mi-au plăcut peste jumătate enorm de mult. Evenimentul a fost moderat de Marco Badea.


La TEDx am vorbit despre 10 lucruri pe care le-am învățat în 10 ani, unele fiind învățate într-un mod foarte dureros (dar asta se întâmplă când ești mai prost), despre cum să construiește o lume mai bună, în fiecare zi, cu fiecare acțiune și despre cum facem noi asta la EFdeN, energiaTa și Future Energy Leaders Romania, 3 dintre proiectele în care sunt implicat și-mi sunt foarte dragi.

  • 1. E ok să nu ai un vis. Dar tot trebuie să-ți cauți unul. Eu nu am avut până foarte târziu, voiam să nu mă plictisesc, să fac lucruri interesante și să dau înapoi și ce am primit eu de la alții. Nu știam că pot visa, nu mi-a zis nimeni asta.
  • 2. Greșește, experimentează. Dă-o în bară și ieși din zona de confort. Când suntem mici, cădem, ne ridicăm și învățăm. Apoi devenim adulți și nu mai vrem să cădem și ne așezăm confortabil în scaunul de adult, de unde învățăm mult mai greu.
  • 3. Potolește-ți ego-ul. Ieși din capul tău și pune-te în locul celuilalt. Can you remove yourself from the equation? Poți să-l înțelegi pe celălalt în cel mai autentic și empatic mod posibil? Nu este deloc ușor. Și fii drăguț mereu cu ceilalți, nu știi prin ce trec.
  • 4. Frustrarea este bună. Dacă devine productivă. Folosește-o. Primul pas către schimbare este să nu fii mulțumit cu situația actuală. Să te plângi pe Facebook nu schimbă nimic, dar dacă acționezi, poți face minuni.
  • 5. Fii atent la ce se întâmplă în jur și anticipează viitorul. 47% dintre joburi vor disparea pana in urmatorii 25 ani, iar 85% dintre joburile din 2030 nu există incă. Ce știi să faci, ce îți place, de ce are nevoie lumea și pentru ce ar plăti?
  • 6. Pe termen lung este mai simplu. Dar nu pe pilot automat. Viața este scurtă, nu pierde timpul, acționează ca într-un domino și tinește sus sus sus pentru că alții te vor ajuta. Sunt mulți oameni mișto, eroi și eroine.
  • 7. Orice schimbare durează. Așa că nu te da bătut. Când am început energiaTa, oamenii ne-au spus că nu are sens, că va dura 25 de ani, că sunt interese, etc. Am creat Comunitatea Prosumatorilor și am schimbat legea în 3 ani. Apoi toți au crezut în noi.
  • 8. Mai bine împreună decât pe cont propriu. Indiferent de tentații. Jumătate dintr-un pepene e mai bun ca un măr întreg. Împreună e și mai fun, chiar dacă este mai greu și mai mult de muncă. Creștem împreună, tot ceea ce se întâmpla în cele 3 proiecte este rezultatul muncii în echipă.
  • 9. Nu renunța pentru că zic alții. Ci doar dacă asta trebuie. Oricât de rău doare, poți să reziști la mai mult, nu te da bătut, mai luptă puțin. Și încă puțin. Dar nu îți irosi timpul, admite că ai greșit, dacă este cazul.
  • 10. Urmărește perfecțiunea. Cât mai des, cât mai aproape. Nu, nu ‘merge și așa’! Fă cât de bine poți și apoi mai încearcă un pic. Este ca la sală, antrenându-te, poți mai mult. Nu te opri. Perseverează.

Mulțumiri Partenerilor evenimentului: Teatrul Dramatic Elvira Godeanu, ADER-Asociatia pentru Democratie Educatie RespectCasa de Sub PiatraPOZARBINARAlex Merfu PhotographerBiblioteca Județeană “Christian Tell” GorjMargitCasa VeraAnna Summer EventsGorjBizvitamin aqua

Cât de poluat este Bucureștiul și de ce

Pe foarte scurt, pentru că există multe surse de poluare și prea puține filtre naturale sau artificiale. Bucureștiul este un oraș foarte mare și foarte dens fără o strategie de dezvoltare.

Acesta este episodul despre Poluarea Aerului din seria Orașele Viitorului. Urmează poluarea luminoasă și sonoră.


  • s-a lansat un serviciu nou de monitorizat calitatea aerului din București, aerlive.ro
  • Bucureștiul este foarte poluat, dar nu în toate zonele și la toate orele
  • Bucureștiul este pe locul 7 cel mai poluat oraș din Europa, iar în top sunt incluse și orașele industriale.
  • poluarea aerului omoară prematur 9 milioane de oameni la nivel global, iar fumatul 7
  • legislația este principala problemă
  • toolul este util pentru a naviga în oraș, dar și pentru a pune mare presiune pe administrația locală
  • avem 23.21 mp spațiu verde/locuitor, jumătate față de cât recomandă Organizația Mondială a Sănătății

Avem de astăzi încă un serviciu de monitorizare a aerului care ne spune cât de gravă este însă problema, acesta fiind un pas înainte în rezolvarea ei.

Pe aerlive.ro, bucureștenii pot vedea calitatea aerului prin intermediul a zece senzori amplasați în puncte esențiale ale capitalei. Platforma își propune pentru 2020 să ajungă la cel puțin 50 de senzori integrați. Și nu aflăm nimic nou, ci ni se confirmă ce știm deja – Bucureștiul este un oraș foarte foarte poluat, Fiind chiar pe locul 7 cel mai poluat oraș din Europa. În top sunt incluse și orașele industriale.

În urma măsurătorilor realizate în perioada 13 August – 3 Decembrie, concentrația medie zilnică de PM10 a depășit limitele zilnice europene impuse cu privire la calitatea aerului de 40 ori, cumulat, la toate stațiile de monitorizare.

Cele mai multe depășiri – 11 zile – au fost înregistrate la stația Calea Moșilor, iar cea mai mare depășire a limitei a fost înregistrată la stația Piața Sudului, stația măsurând o valoare a PM10 de 123 ug/m3 (mai mult de dublul limitei europene, de 50  µg/m3).

ICA pe ultimele 2 luni în zona Moșilor: Sursa: www.aerlive.ro/ica/mosilor/

Datele obținute de la cei zece senzori sunt transpuse într-un Indicator de Calitatea Aerului (ICA), desemnat de stația care înregistrează cele mai mari depășiri, la nivelul orașului.  ICA poate avea o valoare cuprinsă între 0 și >100 și, folosind scara de culori, arată de la un grad scăzut de poluare, până la pragurile de alertă.

În perioada următoare ICA va fi format din măsurătorile înregistrate pentru pulberile în suspensie PM 2.5 și PM10, iar după o perioadă de testare va încorpora și datele pentru gaze măsurate: monoxid de carbon CO, dioxid de azot NO2 și dioxid de sulf SO2.

Deci ce înseamnă toate abrevierile astea?

Aerul pe care noi îl respirăm este format din 78% Nitrogen, 21% Oxygen și 1% Argon, CO2 și alte bălării. Aerul nu este doar gaz, ci are și niște mici particule solide = aerosoli: praf, polen, fum și cam tot ce înseamnă poluarea aerului și particule de apă = umiditate.

Particule Fizice în suspensie, în funcție de dimensiune:

  • PM1 = (sub 0.1 microni)
  • PM2.5 = (sub 2.5 microni)
  • PM10 = (sub 10 microni)

Alte Gaze:

  • CO
  • NO2
  • SO2
  • Compusi Organici Volatili
  • și multe altele

Cantitățile sunt măsurat în ug/mc – micro-grame pe metru cub și sunt reglementate de UE și/sau de fiecare țară și au valori recomandate de Organizația Mondială a Sănătății.

Și cine generează toată poluarea asta?

  • Poluarea este generată de mașinile pe benzină sau diezel, cu cât mașinile mai vechi (EURO1,2,3,4….) cu atât poluarea este mai diversă și mai mare.
  • Șantierele care există în București, majoritatea nu respectă normele de mediu și poluează
  • Deșeurile: depozitarea și arderea lor lor emană poluanți, care sunt purtați de vânt
  • Activitățile industriale
  • Materialele pe care le folosim în clădiri sau pe stradă, turnări de astfalt, etc.

Poluarea aerului omoară prematur mai mulți oameni ca fumatul

Conform studiilor, folosind aceeași motodologie, la nivel global, 9 milioane de oameni mor prematur din cauza poluării, în timp ce fumatul cauzează decesul prematur a 7 milioane de oameni, iar la nivel european poluarea generează 800.000 decese premature.

Calitatea precară a aerului este de asemenea și motivul pentru care România a fost chemată la Curtea Europeană de Justiție de către Comisia Europeană. 

“Datele obținute prin intermediul platformei aerlive.ro sunt un nou semnal de alarmă cu privire la impactul negativ pe care aerul poluat îl are asupra sănătății fiecărui bucureștean. Peste 25.000 de români mor anual prematur din cauza poluării aerului, iar majoritatea acestora sunt din București, conform Agenției Europene a Mediului. Poluarea este responsabilă pentru o treime din cazurile de cancer la plămâni, iar copiii sunt cei mai afectați. Expunerea la particulele toxice generate de traficul auto afectează inima, plămânii și creierul copiilor, ducând la astm, alergii și funcționare cerebrală redusă”,

Ștefan Voinea, expert de la Observatorul Român de Sănătate.

Conform Organizației Mondiale a Sănătățiipoluarea aerului este responsabilă pentru 29% din decesele cauzate de cancerul la plămâni, 24% din decesele cauzate de accidente vasculare cerebrale și 43% din decesele cauzate de boala pulmonară obstructivă cronică. Mai multe detalii aici.

Poluarea aerului are 2 componente

O componentă ține de generarea poluanților și cealaltă ține de absorbția sau distrugerea substanțelor care contribuie la poluarea aerului: Bucureștiul este desigur deficitar la amândouă.

Legislația este cel mai important factor care poate contribui la rezolvarea acestei probleme, atât raportat la generare, cât și la captare.

Dar pentru schimbarea legislației este nevoie de consens politic generat de dorință populară. Acesta este din punctul meu de vedere cel mai important atu al acestei campanii, Bucureștenii au date clare, pe care se pot baza în a pune presiune pe administrația locală.

Spațiul verde pe cap de locuitor este o foarte mare problemă în capitală.

Bucureștiul este, de exemplu, unul dintre orașele cu cel mai mic spațiu verde pe cap de locuitor, dar informațiile pe care le avem sunt neclare. Bucureștiul ar avea 23.21 mp/locuitor, în timp ce legislația europeană prevedere un minim de 26, iar Organizația Mondială a Sănătății recomandă 50mp spațiu verde/locuitor.

Transportul public deficitar determină folosirea unui număr extraordinar de mare de mașini personală în București, care 80% din timp stau parcare, 10% din timp stau în trafic, și 10% sunt cu adevărat utile. Cele mai multe dintre ele, peste 90% sunt benzină sau diesel, contribuind astfel la poluarea aerului.

Sigur, să reunțăm la tot și să ne întoarcem în evul mediu

În cam orice componentă a sustenabilității aud mereu această replică, de parcă progresul și poluarea sunt interdependente.

Există multe exemple, cel mai cunoscut însă este cel legat de interzicerea în 1987, în cadrul Protocolului de la Montreal a substanțelor CFC (cloroflorocarburilor) folosite/generate mai ales ca refrigeranți sau spume termoizolatoare. Am găsit soluții mai bune, chiar dacă nu perfecte și gaura de ozon generată de aceste substanțe se vindecă.

Ok, și eu ce fac?

  1. Îți iei repede un purificator de aer, îți schimbi filtrele la AC, ștergi praful, dai cu mopul, cele lumești.
  2. Aerisesti doar atunci când valorile de calitate a aerului de afară sunt mai ok.
  3. Încerci să eviți zonele poluate la orele la care aerul nu este ok
  4. Acolo unde nu este ok, folosești măști cu filtru și o să arâți ca în filmele cu apocalipsa, dar o să respiri ok. Tu alegi ce contează.
  5. Încerci să răspândești informația și să pui presiune pe autorități. Se poate. Noi cu energiaTa pe subiectul prosumatorilor am reușit.
  6. Mergi la salină din când în când. Asta nu este o soluție magică pentru toate problemele, dar ajută.

Mulțumiri și Felicitări tuturor organizațiilor implicate

Ce îmi place mult la proiectul acesta este numărul de organizații care au colaborat pentru a îl pune în aplicare.

Aerlive.ro este un proiect realizat de Centrul pentru Politici Durabile Ecopolis și Fundația ETA2U, alături de organizațiile partenere: OPTAR, 2Celsius și Observatorul Român de Sănătate. Este susținut prin Fondul IKEA pentru Mediul Urban, finanțat de IKEA România și gestionat de Fundația Comunitară București.

(C) NASA Johnson Flickr Account. De pe Stația Orbitală Internaționaă nu se vede poluarea aerului, dar se vede poluarea luminoasă a Bucureștiului, dar aceasta este o problemă pentru data viitoare.

Overview al Industriei de Energie din România (Vești proaste)

de Mihai Toader-Pasti, Cofondator @ energiaTa.org și Teodora Vasâlca-Cimpoi, Editor-in-Chief @ NewsEnergy.ro

Romania today is facing various challenges on multiple domains, energy being one of them. As the country struggles with corruption problems, a backlash from the private sector for the last fiscal changes, everything appears to fail and the EU presidentship got the country’s representatives as unprepared as this winter.

Political, legal and economical instability became the national status quo during the last years, resulting in the lack of investment of any kind, whether we are referring to starting new projects, upgrading existing infrastructure or even performing the necessary preventive maintenance activity. Together with the lack of expertise and leadership at decision levels and too many and abrupt legislation changes without a real understanding of the industry culminated with the biggest crisis in the last 30 years for Romania’s Energy Industry.

Therefore there are a few good news, some bad and a lot of very bad news. The industry leaders and experts, energy associations and federations were too passive during all these years, while they should have been more vocal and engaged, but fear or the love of status quo kept them and still keep them out of the game. This is not going to end well for anybody.

Good news:

  • Romania took, for the first time in its history, the Presidency of the Council of the European Union.
  • As of 1st of January, prosumers are a reality in Romania as all its laws and regulation in place for that, but utility companies are still struggling to adapt.
  • The bureaucracy was also reduced for prosumers in terms of fiscal requirements, the adjustments made on the monthly bill.
  • Prosumers are able to sell the energy with a price of approximately ⅓-¼ from the final price paid in the electricity bill.
  • 100 million euros (European money) for Romanian households prosumers (approx 24.000 beneficiaries x 4.200 euros/system) are available in 2019.

 

Bad news:

  • Romania had the highest annual inflation rate in the EU last year.
  • We still don’t have a final energy strategy. The last one was deleted before being adopted and a new one was put into public discussion facing big critiques from the experts in the industry.
  • Our target for 2030 is 27% RES, under 32% target of EU and decarbonization is not one the priority of the Government, saving the coal industry jobs is one of them.
  • Lack of available installed capacity in the system: the data show that we have 24,000 MW, from which only 14,000 MW is operational. Still, some of considered available installed capacities were unavailable for different reasons (needed repairs, investments, resources). As a result, from the beginning of the year, we were net electricity importers to cover the internal consumption which was below 10,000 MW.
  • A one week miners’ strike at the largest coal energy producer forced the company which provides more than 20% of internal production to close some of its units. The risk for further shutdowns is still high, because of insufficient lignite stocks.
  • In November, the Government decided to postpone until 2021 the implementation of more favorable legislation for vulnerable consumers.

 

Very bad news:

  • Romania’s Government changed the fiscal laws for 800 times during 2018, the last one on 28th of December, surprising the energy sector with a tax of 2% on turnover without previous consultation with the business environment.
  • This will generate an increase with at least 5% in monthly electricity bills for consumers, as the tax applies to every sector – from generation, to transport, distribution and sales.
  • The latest emergency ordinance also radically changed the rules on the gas and electricity market, as it forces the biggest state-owned electricity companies to sell up to 65% of their production with regulated prices. Also, the Government put a price cap of 68 RON (14,5 euros) per MWh for internal gas production, until February 2022.
  • The measure comes after many other legal changes for gas producers, adopted last autumn by the Parliament, which introduced higher fiscal obligations and forced the companies to sell 50% from their production on the gas centralized market. As a result, the investors in the Black Sea offshore fields postponed the final investment decisions for an undefined data.
  • We went from a free market to a very regulated one in one month
  • The new surprising fiscal legislation drastically reduced the value of the shares of the main listed energy companies, which were among the biggest losers. OMV Petrom, Electrica, Transgaz, Romgaz and Transelectrica recorded depreciation of about 9% to almost 20%.
  • Over 3 billion euros has lost Romania in a single day – called „the red Wednesday” – which brought the second highest daily decline of the Romanian stock exchange history.
  • Last week we had the most expensive energy on spot market in Europe.