Cine face primele mutări în lupta cu schimbările climatice

(C) Emma Simpson / Unsplash

Acum 11 ani, plecam de la liceu din Târgu Jiu și ajungeam la facultate în București să studiez construcții civile și să devin inginer structurist. Chiar înainte să încep facultatea, am intrat în proiectul PRISPA – prima echipă din România care a participat în competiția de case sustenabile Solar Decathlon, iar asta mi-a schimbat viața. Așa am ajuns să fiu implicat și interesat de sustenabilitate și schimbări climatice. 

Sunt trei factori care contribuie la problema climatică, din punctul meu de vedere:

  1. conștientizarea
  2. educația
  3. tehnologia

Primii doi factori sunt cei cei mai provocatori. De exemplu, cel mai simplu și banal lucru pe care cineva îl poate face este să cumpere mai puțin, să nu mănânce sau să reducă masiv carnea de vită și să renunțe la produse de unică folosință. Dincolo de poluare, fiecare produs are o amprentă de apă, de energie, de CO2, de când ajunge la noi și până în t0, extracția materialelor primare.

Chiar și când aflăm, tot nu vrem să ne schimbăm comportamentul și pentru că nu vrem să facem vreun compromis, transferăm întreaga responsabilitate de rezolvare a problemeli către tehnologie și inovație.

Schimbările climatice sunt doar o componentă a conceptului mai larg de sustenabilitate

Înainte de orice, să facem diferența între Sustenabilitate și Schimbări Climatice. Sustenabilitatea este un concept mult mai larg, care cel mai simplu este explicat prin cei 3P – Planetă (Mediu). Populație (Social). Profit (Economie). Mai exista 4P, 5P și o grămadă de variante.

Următoarea categorisire relevantă, din punctul meu de vedere, este framework-ul folosit de Organizația Națiunilor Unite, și anume cele 17 Obiective de Dezvoltare Durabilă (Sustainable Development Goals). Practic, sustenabilitate înseamnă să fie bine din toate punctele de vedere, iar schimbările climatice sunt doar o componentă (foarte importantă), dar țin doar de schimbarea climei și de factorii care determină acest lucru.

O planetă cu ‘de toate’ în era transformării de către om

Pământul are 4,54 miliarde de ani, este una dintre cele 8/9/10 Planete din sistemul nostru solar, a 3-a cea mai apropiată de soare, cu durata unui an de 365,25 zile, cu o accelerație gravitațională de 9,81m/s2. Îl găsiți pe maps la adresa Pământ, Sistemul Solar, Norul lui Oort, Local Fluff, Local Bubble, Brațul Orion, Calea Lactee, Grupul Local, Superclusterul Virgo, Superclusterul Laniakea (un spațiu cu doar 100.000 galaxii), Univers. Cam asta este adresa de comunicat către un viitor taxi cosmic sau livrator.

Până astăzi, suntem singura planetă cu viață inteligentă pe care o știm și pe care existăm toți cei 7,8 miliarde oameni (bine, fără 5, care sunt pe Stația Spațială Internațională) și 8,7 milioane de specii de plante și animale care au trăit în echilibru în ultimii 650.000 ani. În doar 150 de ani, începând cu a 4-a revoluție industrială, a început dezechilibrarea accelerată a climei, din cauza creșterii cu 2450% a emisiilor cu gaze de efect de seră emise de oameni. 

În toată această istorie au fost perioade mult mai calde și mult mai reci, așa cum au mai fost și pandemii și dezastre naturale. Însă dezvoltarea de astăzi a fost posibilă doar datorită unor îndelungi perioade de calm care în mod natural ar mai trebui să dureze foarte mult timp.

Relația de love & hate cu gazele cu efect de seră

Toată viața de pe Pământ este asemenea unui cozonac. Are nevoie fix de temperatura și condițiile potrivite, să nu fie nici foarte frig, nici foarte cald, iar diferențele de temperatură să nu fie bruște. În absența atmosferei și a gazelor cu efect de seră, temperatura pe Pământ ar fi -18ºC, iar viața așa cum o știm imposibilă. Temperatura medie actuală este de 15ºC, iar acest lucru este posibil datorită distanței optime Pământ-Soare, fix cât apa să fie lichidă, nici să nu se evapore, nici să fie în stare solidă, zona aceasta se numește Goldilocks, iar numele este inspirat din povestea Goldilocks și cei 3 ursuleți.

Cele mai importante gaze cu efect de seră sunt vapori de apă, CO2 și Metanul. Pentru simplificare, pentru toate gazele se folosește ca unitate de măsură CO2 echivalent, CO2e sau CO2eq. 

Încălzirea Globală determină Schimbările Climatice

2011-2020 este cea mai caldă decadă din 1850 și până astăzi, iar top cei mai calzi șase ani sunt ultimii. Dacă vom continua ca până acum, ne așteptăm ca temperaturile globale să continue să crească cu aproximativ 4ºC până în 2100, depășind astfel targetul de 1-5°C – 2°C. Peste acest prag, este pe departe mult mai probabil să aibă loc schimbări ireversibile şi posibil catastrofice. Dincolo de faptul că vor dispărea țări din cauza creșterii nivelului mărilor și oceanelor, agricultura va fi puternic afectată și vom avea perioade din ce în ce mai lungi în care nu vom putea ieși din casă. Se întâmplă deja și în România, sunt din ce în ce mai multe zile vara în care ‘nu mai poți respira’ afară, fie din cauza poluării, fie din cauza temperaturii sau umidității. Numărul zilelor cu temperaturi extreme va crește rapid, lucru ce ne crește timpul petrecut în interior.

Acasă, atunci când ne este cald, dăm două click-uri și trei telefoane și ne instalăm aparate de aer condiționat, care fac rece în casă/birou, crescând astfel confortul. Unitățile exterioare, ce transferă căldura afară, încălzesc și mai mult orașul, făcând și mai mulți oameni să-și instaleze aparate de AC și să încălzească și mai mult orașul. Este un cerc vicios. Odată ghețarii topiți, dincolo de multe alte consecințe negative, nu doar că nu mai reflectă soarele, ci absorb căldura, având un efect amplificator negativ foarte mare. Și cum îngheți ghețarii din nou odată topiți? Geo-inginerie este ultimul backup plan pe care-l avem, dar este ceva foarte periculos, care poate să genereze foarte multe complicații. Clima este unul dintre cele mai complexe lucruri care există și pe care suntem încă departe de a înțelege. Încă ne bate vremea de după masă sau mâine.

Pandemie climatică?

Schimbările climatice sunt cel mai mare risc la adresa umanității conform World Economic Forum și cel mai mare risc la adresa sănătății în secolul 21 conform World Health Organisation. Schimbările climatice ne vor afecta viața într-un mod greu de imaginat acum câțiva ani și mai ușor de înțeles acum, după experiența pandemiei, afectând toate sistemele, de la cele vitale ce țin de hrană, hidratare, adăpost și sănătate, până la cele ce țin de confort, transport, concedii și alte activități de relaxare. Vom trece de la viața în natură la viața în mall-uri, dacă nu acționăm rapid pentru a reduce drastic emisiile și a crește capacitatea de stocare. Din (ne)fericire, am început deja acest proces.

Drumul către emisii nete zero de CO2

keelingcurve.ucsd.edu

51 miliarde tone de gaze cu efect de seră au fost adăugate în atmosferă în 2019, ajungând astăzi la o concentrație de 420ppm părți pe milion. Pentru a atinge obiectivul de 1,5ºC maximul este de 430ppm (deja imposibil), iar pentru cel de 2ºC este de 450ppm. Cel mai simplu de reținut este că dacă în 2050 vom fi neutri din punct de vedere al amprentei de CO2, o să fie bine. Uniunea Europeană și-a propus acest target, să fie primul continent neutru dpdv CO2 din lume. 

Cum ajungi la emisii net zero? Există foarte mult modalități de analiză și segmentare a surselor/industriilor de CO2. Cea mai simplă este următoarea:

  • Crearea de produse fizice, inclusiv ciment, oțel și plastic 31% 
  • Electricitate: 27%
  • Creștere animale, plante 19%
  • Transportat; avioane, TIR-uri, containere maritime, etc 16%
  • Reglarea Temperaturii: încălzire, răcire, refrigerare 7%

Emisii nete zero de CO2 înseamnă că trebuie să reducem foarte mult amprenta de CO2, cât și să creștem capacitatea de absorbție. Ambele abordări trebuie urmărite, pe toate industriile. Nu există o singură schimbare magică care să ne rezolve problemele. Nu există super-mutări, oricât Netflix și Marvel am fi băgat.

Cine face prima mutare?

Anul trecut, am aflat la un curs la Harvard, despre legătura dintre lipsa de acțiune cu privire la schimbările climatice și conceptul de Free Rider problem. În cazul reducerii emisiilor, pentru că beneficiile apar și în afara granițelor, în timp ce costul este internalizat, o țară are mai mult de beneficiat intern dacă ‘’călătorește gratuit’’ pe reducerea emisiilor altor țări. La fel și pentru companii. Și apare problema de cine se sacrifică primul pe termen scurt pentru un bine colectiv și individual pe termen lung? Iar politic este și mai complicat de găsit un compromis benefic. 

Corectitudinea și siguranța costă mereu. Așa cum să mergi sub viteza legală te costă timp, dar este indicat să o faci pentru siguranța ta și a celorlalți, purtatul măștii te costă confortul, dar contribuie la siguranța ta și a altora, așa și schimbările climatice implică niște schimbări de comportamente. La fel ca și cu limita de viteză sau purtarea măștii, doar legislativ poți atinge rezultatele necesare, însă pentru a ajunge la partea legislativă, este nevoie de cerere/presiune din partea oamenilor și a companiilor.

Pentru a avea o șansă să limităm încălzirea globală înainte de a ajunge într-un punct critic de unde nu ne vom mai putea întoarce la o lume ca astăzi, avem nevoie de ambiție și leadership. COP21 de la Paris a fost un mare succes, însă ritmul schimbării ulterioare a fost dezamăgitor.

În ultimii 2 ani însă a început să se schimbe ca urmare a mișcării pe care Greta Thunberg a generat-o la nivel global. Astfel, schimbările climatice au devenit un subiect discutat, deci destul de important, iar companiile au început să aibă targeturi din ce în ce mai ambițioase. Din păcate încă foarte puține, dar suficiente cât să înceapă schimbarea.

Glovo are obiectivul de a ajunge la net zero carbon până în 2021

În decembrie 2019, Glovo și-a anunțat angajamentul de a avea o amprentă neutră de carbon până la finalul anului 2021, pe plan global. Ca prim pas spre neutralitatea emisiilor de carbon, Glovo compensează în proporție de 100% emisiile de CO2 provenite din vehiculele motorizate ale curierilor parteneri. Acest lucru este posibil prin intermediul Pachama, o companie de tehnologie care este specializată în monitorizarea proiectelor de reîmpădurire.

Până în prezent, la nivel global, Glovo a compensat deja toate emisiile de carbon din primul trimestru al anului 2020. Asta înseamnă 6.363 tone de CO2, aproximativ aceeași cantitate emisă de 20 de avioane care transportă 300 de persoane într-o călătorie dus-întors între Paris și New York. Din seria de inițiative de reducere a amprentei de CO2 (optimizare distanță prin grupare comenzi, ambalaje sustenabile și încurajarea evitării tacâmurilor de unică folosință), cel mai mult îmi place ce fac în Barcelona cu Social Fooding, salvând peste o tonă de mâncare, adică aprox 2,5 tone de CO2. De-abia aștept să văd asta și în România.

Primăvara aceasta, Glovo a demarat un parteneriat cu Asociația Parcul Natural Văcărești și face pași semnificativi pentru a avea o amprentă de carbon neutră pe plan local, prin plantarea a peste 3.500 de arbori în Parcul Natural Văcărești, în două tranșe care se vor desfășura în primăvara și în toamna acestui an, cu ajutorul voluntarilor și al comunității locale. Prin această acțiune de plantare de arbori în zone degradate, cu peisaj antropizat, situate pe conturul exterior al parcului, Glovo își propune să contrabalanseze – deocamdată parțial – emisiile de carbon rezultate de folosirea de către curierii parteneri a vehiculelor precum mașini, motociclete sau scutere, pe suprafața capitalei. 

Schimbarea ține de comportamentul fiecăruia dintre noi

Cu o companie nu se face primăvară, nici cu două sau trei. Sunt sute de lucruri pe care le putem face pentru a ne reduce amprenta, atât noi ca indivizi, cât și noi ca cetățeni, punând presiune pe companii și guvernanți, pentru a reduce și compensa emisiile de CO2 pe care le avem, iar soluțiile sunt pe google la un click distanță. 

O altă soluție pe care mi-ar plăcea să o văd implementată este ca orice comandă pe care o faci să-ți spună ce amprentă totală de CO2 are și tu să poți decide în funcție de asta. Logistic nu este simplu, dar nici nu este rocket science. Și poate să-ți și contabilizeze amprenta totală. Atunci când vrei a 3-a zi la rând burger, aplicația să-ți recomande niște alternative cu o amprentă mai mică, care sunt și mai sănătoase pentru tine și posibilitatea de a compensa amprenta. 

Articol susținut de Glovo.