Orașe

Cât de poluat este Bucureștiul și de ce7 min read

decembrie 12, 2019 5 min read

Cât de poluat este Bucureștiul și de ce7 min read

Reading Time: 5 minutes

Pe foarte scurt, pentru că există multe surse de poluare și prea puține filtre naturale sau artificiale. Bucureștiul este un oraș foarte mare și foarte dens fără o strategie de dezvoltare.

Acesta este episodul despre Poluarea Aerului din seria Orașele Viitorului. Urmează poluarea luminoasă și sonoră.


  • s-a lansat un serviciu nou de monitorizat calitatea aerului din București, aerlive.ro
  • Bucureștiul este foarte poluat, dar nu în toate zonele și la toate orele
  • Bucureștiul este pe locul 7 cel mai poluat oraș din Europa, iar în top sunt incluse și orașele industriale.
  • poluarea aerului omoară prematur 9 milioane de oameni la nivel global, iar fumatul 7
  • legislația este principala problemă
  • toolul este util pentru a naviga în oraș, dar și pentru a pune mare presiune pe administrația locală
  • avem 23.21 mp spațiu verde/locuitor, jumătate față de cât recomandă Organizația Mondială a Sănătății

Avem de astăzi încă un serviciu de monitorizare a aerului care ne spune cât de gravă este însă problema, acesta fiind un pas înainte în rezolvarea ei.

Pe aerlive.ro, bucureștenii pot vedea calitatea aerului prin intermediul a zece senzori amplasați în puncte esențiale ale capitalei. Platforma își propune pentru 2020 să ajungă la cel puțin 50 de senzori integrați. Și nu aflăm nimic nou, ci ni se confirmă ce știm deja – Bucureștiul este un oraș foarte foarte poluat, Fiind chiar pe locul 7 cel mai poluat oraș din Europa. În top sunt incluse și orașele industriale.

În urma măsurătorilor realizate în perioada 13 August – 3 Decembrie, concentrația medie zilnică de PM10 a depășit limitele zilnice europene impuse cu privire la calitatea aerului de 40 ori, cumulat, la toate stațiile de monitorizare.

Cele mai multe depășiri – 11 zile – au fost înregistrate la stația Calea Moșilor, iar cea mai mare depășire a limitei a fost înregistrată la stația Piața Sudului, stația măsurând o valoare a PM10 de 123 ug/m3 (mai mult de dublul limitei europene, de 50  µg/m3).

ICA pe ultimele 2 luni în zona Moșilor: Sursa: www.aerlive.ro/ica/mosilor/

Datele obținute de la cei zece senzori sunt transpuse într-un Indicator de Calitatea Aerului (ICA), desemnat de stația care înregistrează cele mai mari depășiri, la nivelul orașului.  ICA poate avea o valoare cuprinsă între 0 și >100 și, folosind scara de culori, arată de la un grad scăzut de poluare, până la pragurile de alertă.

În perioada următoare ICA va fi format din măsurătorile înregistrate pentru pulberile în suspensie PM 2.5 și PM10, iar după o perioadă de testare va încorpora și datele pentru gaze măsurate: monoxid de carbon CO, dioxid de azot NO2 și dioxid de sulf SO2.

Deci ce înseamnă toate abrevierile astea?

Aerul pe care noi îl respirăm este format din 78% Nitrogen, 21% Oxygen și 1% Argon, CO2 și alte bălării. Aerul nu este doar gaz, ci are și niște mici particule solide = aerosoli: praf, polen, fum și cam tot ce înseamnă poluarea aerului și particule de apă = umiditate.

Particule Fizice în suspensie, în funcție de dimensiune:

  • PM1 = (sub 0.1 microni)
  • PM2.5 = (sub 2.5 microni)
  • PM10 = (sub 10 microni)

Alte Gaze:

  • CO
  • NO2
  • SO2
  • Compusi Organici Volatili
  • și multe altele

Cantitățile sunt măsurat în ug/mc – micro-grame pe metru cub și sunt reglementate de UE și/sau de fiecare țară și au valori recomandate de Organizația Mondială a Sănătății.

Și cine generează toată poluarea asta?

  • Poluarea este generată de mașinile pe benzină sau diezel, cu cât mașinile mai vechi (EURO1,2,3,4….) cu atât poluarea este mai diversă și mai mare.
  • Șantierele care există în București, majoritatea nu respectă normele de mediu și poluează
  • Deșeurile: depozitarea și arderea lor lor emană poluanți, care sunt purtați de vânt
  • Activitățile industriale
  • Materialele pe care le folosim în clădiri sau pe stradă, turnări de astfalt, etc.

Poluarea aerului omoară prematur mai mulți oameni ca fumatul

Conform studiilor, folosind aceeași motodologie, la nivel global, 9 milioane de oameni mor prematur din cauza poluării, în timp ce fumatul cauzează decesul prematur a 7 milioane de oameni, iar la nivel european poluarea generează 800.000 decese premature.

Calitatea precară a aerului este de asemenea și motivul pentru care România a fost chemată la Curtea Europeană de Justiție de către Comisia Europeană. 

“Datele obținute prin intermediul platformei aerlive.ro sunt un nou semnal de alarmă cu privire la impactul negativ pe care aerul poluat îl are asupra sănătății fiecărui bucureștean. Peste 25.000 de români mor anual prematur din cauza poluării aerului, iar majoritatea acestora sunt din București, conform Agenției Europene a Mediului. Poluarea este responsabilă pentru o treime din cazurile de cancer la plămâni, iar copiii sunt cei mai afectați. Expunerea la particulele toxice generate de traficul auto afectează inima, plămânii și creierul copiilor, ducând la astm, alergii și funcționare cerebrală redusă”,

Ștefan Voinea, expert de la Observatorul Român de Sănătate.

Conform Organizației Mondiale a Sănătățiipoluarea aerului este responsabilă pentru 29% din decesele cauzate de cancerul la plămâni, 24% din decesele cauzate de accidente vasculare cerebrale și 43% din decesele cauzate de boala pulmonară obstructivă cronică. Mai multe detalii aici.

Poluarea aerului are 2 componente

O componentă ține de generarea poluanților și cealaltă ține de absorbția sau distrugerea substanțelor care contribuie la poluarea aerului: Bucureștiul este desigur deficitar la amândouă.

Legislația este cel mai important factor care poate contribui la rezolvarea acestei probleme, atât raportat la generare, cât și la captare.

Dar pentru schimbarea legislației este nevoie de consens politic generat de dorință populară. Acesta este din punctul meu de vedere cel mai important atu al acestei campanii, Bucureștenii au date clare, pe care se pot baza în a pune presiune pe administrația locală.

Spațiul verde pe cap de locuitor este o foarte mare problemă în capitală.

Bucureștiul este, de exemplu, unul dintre orașele cu cel mai mic spațiu verde pe cap de locuitor, dar informațiile pe care le avem sunt neclare. Bucureștiul ar avea 23.21 mp/locuitor, în timp ce legislația europeană prevedere un minim de 26, iar Organizația Mondială a Sănătății recomandă 50mp spațiu verde/locuitor.

Transportul public deficitar determină folosirea unui număr extraordinar de mare de mașini personală în București, care 80% din timp stau parcare, 10% din timp stau în trafic, și 10% sunt cu adevărat utile. Cele mai multe dintre ele, peste 90% sunt benzină sau diesel, contribuind astfel la poluarea aerului.

Sigur, să reunțăm la tot și să ne întoarcem în evul mediu

În cam orice componentă a sustenabilității aud mereu această replică, de parcă progresul și poluarea sunt interdependente.

Există multe exemple, cel mai cunoscut însă este cel legat de interzicerea în 1987, în cadrul Protocolului de la Montreal a substanțelor CFC (cloroflorocarburilor) folosite/generate mai ales ca refrigeranți sau spume termoizolatoare. Am găsit soluții mai bune, chiar dacă nu perfecte și gaura de ozon generată de aceste substanțe se vindecă.

Ok, și eu ce fac?

  1. Îți iei repede un purificator de aer, îți schimbi filtrele la AC, ștergi praful, dai cu mopul, cele lumești.
  2. Aerisesti doar atunci când valorile de calitate a aerului de afară sunt mai ok.
  3. Încerci să eviți zonele poluate la orele la care aerul nu este ok
  4. Acolo unde nu este ok, folosești măști cu filtru și o să arâți ca în filmele cu apocalipsa, dar o să respiri ok. Tu alegi ce contează.
  5. Încerci să răspândești informația și să pui presiune pe autorități. Se poate. Noi cu energiaTa pe subiectul prosumatorilor am reușit.
  6. Mergi la salină din când în când. Asta nu este o soluție magică pentru toate problemele, dar ajută.

Mulțumiri și Felicitări tuturor organizațiilor implicate

Ce îmi place mult la proiectul acesta este numărul de organizații care au colaborat pentru a îl pune în aplicare.

Aerlive.ro este un proiect realizat de Centrul pentru Politici Durabile Ecopolis și Fundația ETA2U, alături de organizațiile partenere: OPTAR, 2Celsius și Observatorul Român de Sănătate. Este susținut prin Fondul IKEA pentru Mediul Urban, finanțat de IKEA România și gestionat de Fundația Comunitară București.

(C) NASA Johnson Flickr Account. De pe Stația Orbitală Internaționaă nu se vede poluarea aerului, dar se vede poluarea luminoasă a Bucureștiului, dar aceasta este o problemă pentru data viitoare.

One Comment
  1. Faur cristian

    Centură capitalei cu 4+1benzi pe sens ,așa se evita trecerea prin centrul orașului

Leave a comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *