Casa pasivă: Criterii, Principii și Avantaje

La finalul lunii mai am urmat cursul ”Profesioniști în execuție certificați pentru Casa Pasivă” organizat de URBAN-INCERC în cadrul programului Train-to-NZEB. De astăzi sunt Certified Passive House Tradesperson de către Passivhaus Institut (PHI) din Darmstadt, Germania, ca urmare a examenului susținut atunci. Das cool!

La nivelul publicului general, pasiv, activ, nZEB sau NZEB, eco sau verde se confundă des, iar online există enorm de multe informații neclare sau prea complicate, așa că am decis să scriu puțin, pe scurt, despre aceste concepte. Dacă însă vreți să aflați mai multe informații, vor mai exista sesiuni de curs și certificare la URBAN INCERC, detalii la finalul articolului.

Pe scurt: dacă vrei să ai facturi mai mici, un impact negativ mai mic asupra mediului și un mediu interior mai sănătos, certificarea Passive House îți oferă asta: încrederea că proiectarea și execuția au fost făcute de calitate și în conformitate cu cerințele standardului.

De ce se numește pasiv? Pentru că se referă la modul în care se realizează încălzirea într-o clădire și anume pasiv, ea putând fi făcută doar prin sistemul de ventilare cu recuperare de căldură, temperatura oamenilor din interior și prin aportul solar, datorită izolației foarte bune care reduce aproape complet pierderile de căldură.

Așadar, Casa Pasivă este o certificare voluntară acordată de un institut și care vine cu diplomă care arată așa, pe care fie poti sa o pui pe fațada casei să vadă dușmanii și vecinii, fie o ții în sertar, ca un garant al calității locuinței.

Principiile unei case pasive

  1. Izolare termică continuă, suficient de groasă și de calitate
  2. Ferestre, uși și vitraje eficiente și orientate corect pentru a maximiza aportul solar iarna și a îl reduce la minim vara
  3. Anvelopa clădirii etanșă, pentru a preveni infiltrațiile de aer sau apă
  4. Punțile termice reduse la minim pentru a împiedica pierderile de căldură
  5. Ventilare mecanizată și cu recuperare a căldurii și umidității

Cele 5 Criterii ale unei case pasive

  1. Necesar de căldură pentru încălzire max 15kWh/m2/an sau sarcina termică pentru încălzire de max 10W/m2
  2. Necesar anual de răcire spațiu max 15 kWh/m2/an
  3. Consum anual de energie primară max 60 kWh/m2
  4. Etanșeitate la aer ridicată n50 ≤ 0.6 schimburi orare
  5. Frecvența perioadei de supraîncălzire max 10%

Avantajele unei case pasive

  • uniformitate a temperaturilor, rezultând confort mai ridicat
  • nu există curenți reci direcți, adică un mediu mai sănătos și mai plăcut
  • nu ai igrasie, că ai proiectat și executat cu cap
  • plătești mai puțini bani lunar pentru toată perioada îndelungată în care vei sta în casă, cea mai ieftină energie este cea pe care nu o consumi
  • vei petrece 50% din timp într-un aer mai sănătos
  • vei fi pregătit pentru schimbări legislative
  • vei contribui la diminuarea poluării și indirect amprenta ta de CO2 va scădea
  • se devalorizează mai greu, dar vrei să o revinzi sau să o închiriezi
  • directivă europeană 2010/31/UE va intra în vigoare din 31 decembrie 2018, toate clădirile publice noi vor trebui să fie clădiri aproape zero energie (nZEB) și din 31 decembrie 2020 va impune pentru toate clădirile noi să fie nZEB.
  • Uniunea europeană are un consum foarte mare pe cap de locuitor față de media globală și face demersuri de a promova clădirile ineficiente și ulterior de a le ‘amenda’

Mythbusters despre case pasive

  • casele pasive nu au ferestre -> pot și chiar multe și mari, eficiența contează
  • o casă pasivă nu poate fi construită din orice material -> ba da, contează doar eficiența, există certificare pentru materiale și îți oferă încredere, sunt recomandate, dar nu obligatorii procesului
  • este doar pentru case noi -> și casele deja construite pot fi certificate
  • sunt multe case pasive -> o casă este cu siguranță pasivă doar dacă are certificare
  • nu poți deschide geamurile într-o casă pasivă -> ba poți, dar doar dacă vrei, nu pentru că trebuie
  • aerul este “închis” -> asta doar dacă este ceva în neregulă cu casa
  • casele pasive sunt urâte -> multe sunt, dar asta este o problemă cu arhitectul/beneficiarul
  • doar casele pot fi certificate ca fiind pasive -> certificarea nu este doar pentru case, ci și pentru clădiri de birouri, școli, piscine acoperite, etc.

Costurile pentru casa pasivă

  • costurile investiției inițiale sunt cu doar 10-20% mai mari
  • costurile pe durata de operare sunt 80% din costurile totale ale unei locuințe
  • o casă pasivă, chiar dacă are un cost inițial puțin mai ridicat, se amortizează rapid 5-10 ani
  • există și costuri indirecte greu de cuantificat ce țin de avantajele unei case pasive pentru sănătate, productivitate și păstrarea valorii în timp
  • poate reduce costurile pentru încălzire cu până la 75%

Minusuri și plusuri față de alte certificări

Plusuri: Certificare cu vechime, de încredere, accesibilă financiar, găsești ușor resurse, materiale, tehnologii și certificatori. Față de alte certificări, se evaluează si construcția, nu doar partea de proiectare.

Minusuri: Nu ia în considerare partea de apă sau materiale, amprenta de CO2 a materialelor sau toxicitatea lor, nivelul de iluminat interior sau cantitatea de lumină naturală, etc.

Ce alte certificări mai există pentru clădiri

  1. Certificatul de eficiență energetică (slăbuț), elaborat de certificatori energetici autorizați
  2. LEED, elaborat US Green Building Council, cel mai cunoscut și răspândit
  3. BREAM, proprietatea Building Research Establishment in UK și este cu 8 ani mai bătrân ca LEED, mai răspândit în Europa
  4. LBC, elaborat de Living Building Institute, este cel mai drastic sistem de certificare a sustenabilității în construcții

Ok, și ce este nZEB, NZEB, eco, sustenabil și green, independent energetic sau casa regenerabilă?

  • nZEB și NZEB nu sunt certificări, dar sunt descrise la nivel național și înseamnă near Zero Energy Building și Net Zero Energy Buildings = trebuie să produci local și din surse regenerabilela fel de multă energie cât consumi anual
  • activă, eco, sustenabil și green sunt termeni vagi, folosiți abuziv de către toată lumea pentru orice, de aici și necesitatea certificărilor BREAM, LEED, LBC, etc.
  • independent energetic înseamnă că îți poți produce singur energia necesară tot timpul anului, presupune să nu fi legat la rețea și să ai un sistem de stocare.
  • casa regenerabilă nu există încă și am auzit asta spunându-se despre casa EFdeN. Ar înseamna că ar trebui ca în cazul unei defecțiuni ea să se repare singură. Există însă deja astfel de materiale (chiar în casa EFdeN, blatul din bucătărie), dar nu există astăzi nimic la un nivel atât de complex ca o casă. Confuzia vine din faptul că energia este produsă din surse regenerabile.

Concluzii

Casa Pasivă este un standard de certificare emis de o instituție pe baza unor măsurători efectuate pe o clădire.

Sunt 5 criterii care trebuie respectate și țin de izolare, vitraje, anvelopă (închiderea exterioară), punți termice și sistem de ventilare.

Passive House este o certificare ce măsoară doar eficiența energetică, chiar dacă există multe consecințe pozitive la nivelul confortului și sănătății într-o astfel de clădire.

BREAM, LEED și LBC sunt alte certificări care monitorizează mai multe lucruri, țin cont și de materialele folosite, toxicitatea lor pentru mediu și ocupant, amprenta de CO2 a materialelor și echipmantelor, parametrii de sănătate și confort interior, nivel de iluminat, etc sunt .

Despre Passive Haus în doar 90 secunde

Mulțumim Horia Petran și INCD Urban-Incerc București pentru susținerea proiectului EFdeN! Cursurile nu sunt numai pentru proiectanți sau consultanți, ci și pentru viitorii beneficiari care doresc asta. Dacă sunteți interesați, trimiteți email la train-to-nzeb@incd.ro și aflați mai multe detalii despre cele 2 module: I) Anvelopă și II) Instalații.

SaveSave

SaveSave

SaveSave

SaveSave

SaveSave

SaveSave

SaveSave

SaveSave

Leave a reply:

Your email address will not be published.

Site Footer